Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, de la Templul Coral din Bucureşti, că ”exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranţei, a rasismului şi a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca şi abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanităţii pot readuce în actualitate experienţele tragice ale istoriei” şi că ”este inacceptabil că anumite persoane sau grupuri instrumentalizează în mod cinic acest episod cumplit pentru interese politicianiste de moment”.
Abuzurile şi extremismele de orice fel nu pot fi tolerate şi încălcarea legii trebuie ferm sancţionată. România deţine instrumentele necesare pentru contracararea acestor elemente, a arătat şeful statului.
Preşedintele a arătat în alocuţiunea sa că Templul Coral, acest leagăn sacru al comuniunii şi al iubirii, a fost ţinta urii dezlănţuite asupra evreilor în timpul Pogromului de la Bucureşti, în care credincioşii au fost vânaţi şi ucişi cu bestialitate.
”Pe străzile Capitalei, în ianuarie 1941, criminalii au vandalizat şi au ars sinagogi, au zdrobit destinele a mii de oameni nevinovaţi prin cele mai atroce torturi, toate aceste orori fiind parte a unui plan diabolic de exterminare în masă. 27 ianuarie, data când la nivel internaţional sunt comemorate victimele Holocaustului, a marcat în anul 1945 ziua în care dezlănţuirea malefică a urii absolute faţă de evrei şi romi a fost oprită. Cei care supravieţuiseră infernului, cu trupurile schingiuite şi firave, păşeau învingători în faţa morţii. Însă pentru şase milioane de persoane, ziua eliberării nu a mai venit. Aduc un pios omagiu victimelor Holocaustului şi reiterez angajamentul ferm de a nu uita şi de a transmite generaţiilor viitoare misiunea prezervării memoriei Holocaustului”, a spus şeful statului.
Potrivit preşedintelui, ”promovarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, respectarea adevărului istoric şi înţelegerea cauzelor care au determinat apariţia unor asemenea atrocităţi ne dau asigurări că astfel de crime împotriva umanităţii nu vor mai avea loc niciodată”.
”Astăzi, pericolele la adresa democraţiei îmbracă forme noi şi înşelătoare. Exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranţei, a rasismului şi a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca şi abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanităţii pot readuce în actualitate experienţele tragice ale istoriei. Este inacceptabil că anumite persoane sau grupuri instrumentalizează în mod cinic acest episod cumplit pentru interese politicianiste de moment. Toate acestea riscă să pericliteze progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani în domeniul asumării trecutului şi combaterii extremismelor”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a menţionat că ”este imperativ ca fiecare dintre noi să spună un „NU!” hotărât urii, minciunii, dezinformării, teoriilor conspiraţiei, pentru că doar aşa poate fi garantată respectarea valorilor şi a principiilor democratice”.
”Pandemia de COVID-19 a amplificat virulenţa atacurilor antisemite şi a creat un cadru propice răspândirii teoriilor conspiraţiei şi a dezinformărilor.
Să nu închidem ochii în faţa acestor pericole reale, care se ascund de multe ori abil în spatele unei clamate libertăţi de expresie. Escaladarea atitudinilor şi a manifestărilor antisemite, radicale şi discriminatorii are loc tocmai pe fondul unei stări de apatie, când societatea nu consideră suficient de serioasă ameninţarea extremistă. Istoria ne-a arătat, fără putinţă de tăgadă, ce monştri pot naşte abdicarea de la valorile fundamentale, dispreţul faţă de democraţie, ura şi pasivitatea în faţa acestor atitudini. Nu avem voie să rămânem tăcuţi! O voce care spune adevărul poate stinge mai multe voci mincinoase”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a cerut implicarea tuturor, a reprezentanţilor autorităţilor publice şi cetăţeni, pentru apărarea libertăţilor fundamentale şi pentru menţinerea sănătăţii democraţiei noastre”.
”Abuzurile şi extremismele de orice fel nu pot fi tolerate şi încălcarea legii trebuie ferm sancţionată. România deţine instrumentele necesare pentru contracararea acestor elemente şi trebuie ca toate eforturile să fie concentrate în direcţia consolidării lor”, a arătat preşedintele.
Potrivit lui Iohannis, ”suntem un model de bune practici în regiune, prin paşii pe care i-am făcut pentru asumarea corectă a trecutului, precum extinderea şi consolidarea programelor educaţionale despre istoria evreilor şi a Holocaustului”.
”Educaţia ne oferă anticorpii necesari pentru a lupta împotriva tendinţelor toxice, iar cultivarea toleranţei, a solidarităţii şi a respectului faţă de ceilalţi şi faţă de diversitate reclădesc încrederea la nivelul societăţii. Totodată, realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România şi colaborarea cu parteneri naţionali şi internaţionali în vederea combaterii antisemitismului sunt angajamente naţionale pe care le-am reafirmat cu prilejul participării la Forumul Internaţional dedicat Comemorării Holocaustului şi Combaterii Antisemitismului de la Malmö, de anul trecut”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat că ”trebuie să vorbim deschis şi onest despre ceea ce a fost Holocaustul, să ne asigurăm că generaţiile tinere şi viitoare vor cunoaşte acest trecut dureros”.
Tranzacții imobiliare în 2021 au urcat cu 50%: 183.000 de apartamente, de peste 12 miliarde de euro
