UPDATE: ”Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte”, a scris, marți, pe Facebook, președintele Nicușor Dan, fără să fie prezent a vreuna dintre ceremonii.
Nici fostul președinte Klaus Iohannis nu s-a prezentat la Cotroceni sau în cimitirul Ghencea.
Este de remarcat și absența, de la ceremonii, a lui Mircea Geoană, fost președinte PSD și fost președinte al Senatului, dar și fost ministru de Externe în Guvernul Adrian Năstase. Acesta nu a transmis niciun mesaj după anunțul morții lui Ion Iliescu.
Știre inițială
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a fost înmormântat joi, 7 august 2025, la Cimitirul Militar Ghencea III.
Ceremonia s-a desfășurat cu onoruri militare, inclusiv un scurt moment religios, sicriul prezentat pe un afet de tun, 21 de salve de tun, și intonarea Imnului Național. Evenimentul a urmat după două zile de funeralii de stat, declararea zilei de joi ca zi de doliu național, și depunerea sicriului în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, unde publicul a avut acces miercuri pentru a-și lua rămas-bun.
Reacție civică prin Declic
În paralel, platforma civică Declic a lansat o petiție intitulată „Fără funeralii naționale pentru fostul Președinte Ion Iliescu!” Petiția solicita ca înmormântarea să rămână un act privat, anonim și discret, argumentând că funeraliile de stat ar legitima violențele din decembrie 1989 și Mineriada din iunie 1990. Inițiatorii aduc în discuție implicarea morală a fostului președinte, afirmând că absența unei condamnări oficiale nu îl exonerează.
Vezi și Funeraliile lui Ion Iliescu: între doliu național și o moștenire contestată
Până la 7 august 2025, petiția a strâns aproximativ 20.000 de semnături, în contextul în care ținta publică era de 200.000 până la finalul lunii. Conform organizatorilor, deși cererea nu a influențat decizia oficială, campania rămâne activă ca simbol al opoziției civice față de această decizie.
