Cei mai mulţi dintre salariaţii japonezi continuă să meargă la serviciu, folosind mijloacele de transport în comun, care sunt în continuare supraaglomerate, relatează CNN, citată de News.ro.
Deşi guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, i-a îndemnat pe cei 13,5 milioane de locuitori să muncească de acasă, în cazul în care este posibil, până pe 12 aprilie, iar companii precum Honda, Toyota şi Nissan le-au cerut angajaţilor acelaşi lucru, mulţi dintre ei încă se deplasează prin capitala japoneză.
Acelaşi lucru se petrece în întreaga ţară, în care aproximativ 80% dintre companii nu au posibilitatea să permită angajaţilor să lucreze de acasă, potrivit datelor guvernamentale din 2019.
Prim-ministrul Shinzo Abe a refuzat să declare săptămâna aceasta starea de urgenţă, care i-ar forţa pe angajatori să impună distanţarea socială, astfel că firmele pot opera legal din birouri.
Este cunoscută cultura pentru muncă a japonezilor. Un studiu din 2016 arată că unu din cinci angajaţi lucra până la epuizare, riscând chiar decesul. Există şi un cuvânt japonez pentru asta: karoshi (moarte provocată de surmenaj).
O profesoară dintr-o suburbie a oraşului Tokyo a scris pe Twitter: „Până ce Guvernul nu va închide toate afacerile, cu câteva excepţii, nimeni nu va sta acasă. Suntem sclavi ai muncii”.
Rochelle Kopp de la Japan Intercultural Consulting a spus că firmele japoneze nu au investit suficient în IT pentru ca oamenii să poată lucra de acasă. Mulţi angajaţi nu deţin laptop-uri, iar companiile nu au sisteme prin care aceştia să poată accesa serverele, astfel că totul trebuie făcut de la birou.
Ministerul japonez al Muncii oferă granturi de până la 77.000 de dolari pentru a sprijini firmele mici şi medii în pregătirea pentru telemuncă, pentru a accelera schimbarea, având în vedere că ţara încă se confruntă cu criza sanitară.
Un sfert dintre locuitorii Japoniei au vârste de peste 65 de ani. Mulţi încă lucrează şi este ştiut că nu au abilităţi de tehnologie. În 2018, ministrul securităţii cibernetice de atunci, în vârstă de 68 de ani, a recunoscut că nu a folosit niciodată un computer în activitatea profesională.
„Deşi tehnologia a devenit disponibilă, oamenii în vârstă nu au experienţa sau cunoştinţele pentru a se adapta rapid”, a spus Hisakazu Kato, profesor de economie la Universitatea Meiji din Tokyo. „Este o clară diviziune digitală în Japonia”.
În plus, japonezii au şi cultura muncii „faţă în faţă”.
Peste 70% dintre salariaţii japonezi lucrau, în 2019, în sectorul de servicii, potrivit Biroului de Statistică. Pentru aceştia este imposibil să lucreze de acasă.
Ţara cu 127 de milioane de locuitori a înregistrat peste 2.300 de cazuri de infectare cu Covid-19 şi 57 de decese. Peste 470 de oameni au fost vindecaţi. Însă în Japonia au fost testaţi doar 34.508 oameni, spre deosebire de Coreea de Sud, care, la o populaţie de 51 de milioane, a efectuat 431.700 de testări.
Este posibil ca rata scăzută de infectare înregistrată să stârnească un sentiment de siguranţă în Japonia, ceea ce încurajează oamenii să meargă la serviciu.
„Guvernul japonez ar trebui să fie mai strict, ca în Europa. Guvernul are prea multă încredere că oamenii fac singuri ce trebuie, dar ar trebui să transmită un mesaj mai clar şi mai ferm, să le spună oamenilor că situaţia provocată de coronavirus este cu adevărat gravă”, a mai spus profesorul Kato.
La nivel global, numărul infectărilor provocate de coronavirusul depistat la finalul anului trecut în China este de peste 1 milion. Mai mult de 52.200 de oameni au murit. Numărul celor vindecaţi a depăşit 207.000.
