Juriștii despre OUG-ul lui Toader:”Legile nu pot fi aplicate retroactiv, contravine principiilor constituționale”

0

Juriștii sunt sceptici în legătură cu OUG privind revizuirea sentințelor date pe protocoale, despre care a vorbit ministrul Justiției Tudorel Toader, deoarece nu ar putea fi aplicată retroactiv. Însă, dacă ea ar intra în vigoare, efectele ar fi devastatoare în condițiile în care foarte multe dosare au avut la bază interceptări.

„Tema în discuție se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securității raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanță de Urgență ar avea ca efect repunerea în discuție a unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanță de Urgență tinde să transforme revizuirea – cale extraordinară de atac – într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive”, a declarat, pentru Mediafax, avocatul Alexandru Chiciu.

Apărătorul a mai subliniat faptul că o decizie a Curții Constituționale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiției înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanțe. „Nu în ultimul rând, aș evalua o astfel de Ordonanță de Urgență prin prisma principiului neretroactivității legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituționale. Și iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de inițiativă, eu cred că Ministerul Justiției ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curții Constituționale și, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuție”, a mai spus avocatul.

Decizia Curții 377/2017 arată că un criteriu ce ține de esența articolului din Constituție (art. 15, alineat 2) privind căile de atac este data pronunțării deciziei judecătorești. „Legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunțării hotărârii judecătorești (…). În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătorești unor noi căi de atac reglementate după pronunțarea acestora. Aceeași regulă se aplică atât căilor ordinare, cât și extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să își păstreze aceeași configurație juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunțarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunțată”, se arată în decizia menționată.

Judecătorul Cristi Danileț spune că redeschiderea dosarelor, în baza unei astfel de ordonanțe, ar contrazice standardele internaționale. „Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariției acestei ordonanțe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi așa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaționale, plus Constituția României. (….) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanță totuși s-ar da – teoretic, ar trebui să permită părților și cred că doar cei condamnați au interesul – cei condamnați în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curții Constituționale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanță ar trebui să se aplice pentru condamnații definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariția deciziei din 2016. Nimeni nu știe câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanțe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze și unor astfel de organe precum serviciile de informații”, a precizat Danileț.

Sursa citată precizează că primul judecător care va primi o astfel de cauză va sesiza Curtea Constituțională din cauza unor nereguli pe care le-ar ridica ordonanța. Și totuși,  fostul judecător CCR Toni Greblă, achitat în primă instanță pentru trafic de influență, consideră că ordonanța este binevenită. “Judecătorul investit cu o astfel de cerere, după intrarea în vigoare a legii modificatoare, va trebui să examineze dacă interceptarea telefoanelor, convorbirilor telefonice și a conversațiilor s-a făcut legal și atunci respinge cererea de revizuire sau obținerea și administrarea probelor s-a făcut în mod nelegal și atunci trebuie constatată această nelegalitate a obținerii probelor și, pe cale de consecință, înlăturate de la dosarul cauzei, judecătorul urmând să aprecieze dacă celelalte probe, în afara convorbirilor telefonice declarate nelegale, susțin temeinic acuzarea sau nu există alte probe decât aceste convorbiri obținute nelegal, caz în care va pronunța soluții corespunzătoare”, a declarta Toni Greblă, fost judecător CCR.

Cu privire la OUG despre care a vorbit ministrul Justiției, adjunctul DNA, Călin Nistor, spune că problema se pune altfel: actele de urmărire penală au fost efectuate în baza legii, nu prin raportare la protocoale.

„Toate actele de urmărire penală s-au făcut în temeiul Codului de Procedură Penală, nu poți face o expertiză, audiere, sau orice alt mijloc de probă decât prin raportare la Codul de Procedură Penală, nu prin raportare la protocol sau orice alt document. Sunt atâtea cauze în instanță, iar dosarele sunt publice. Cunoașteți ca un act (de urmărire penală, n.r.) să fie făcut prin intermediul protocolului sau de un ofițer de informații? Eu nu știu și nu ai cum să faci, pentru că intri pe tărâmul răspunderii disciplinare sau pe tărâmul răspunderii penale. (…) Guvernul poate da orice ordonanță, e dreptul lor”, a declarat procurorul-șef adjunct al DNA, Călin Nistor, la B1Tv.

Efectele ar fi însă devastatoare în Justiție, dacă ordonanța ar fi aplicată, și asta în condițiile în care foarte multe dosare au la bază interceptărilor. Președintele Comisiei SRI susținea recent că șase milioane de români au fost interceptați, timp de 11 ani, cifra fiind contrazisă însă ulterior de SRI.

La solicitarea Mediafax, Instanţa Supremă a transmis că, în ultimii nouă ani, a emis peste 26.000 de mandate de siguranţă naţională, între care doar două propuneri au fost respinse. „Numărul propunerilor admise, în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în baza securităţii naţionale: – anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsă; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsă”, se arată într-un răspuns al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pentru MEDIAFAX. Potrivit Legii 51/1991, se pot solicita mandate în cazul în care există suspiciuni potrivit cărora sunt persoane care fac cunoscute activităţi secrete privind siguranţa naţională, care divulgă date şi informaţii secrete care pot aduce prejudicii intereselor siguranţei naţionale.

Un avocat din Cluj a vrut, la rândul său, să afle câți români sunt ascultați, așa că a trimis solicitări tuturor instanțelor. Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a anunțat, după ce a primit datele de la cele mai multe instanțe din țară, că în perioada 2010–2015, 300.000 de persoane au fost interceptate. „Am cerut în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informaţii publice la toate instanţele din ţară să mi se comunice numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor telefoanelor în perioada 2010 – septembrie 2015, numărul celor admise şi numărul celor respinse. Am primit datele de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 de tribunale din cele 42 existente, datele de la toate cele 15 curţi de apel, de la toate instanţele militare şi de la ÎCCJ.

În total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri. De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a spus Chiriţă, la acel moment.

Protocoalele declasificate în ultimele luni, și care au funcționat între SRI și diverse structuri din justiție, printre care Parchetul General, au adus mai multe întrebări decât răspunsuri. În aproape toate se vorbește despre strânsa colaborare, raportarea reciprocă și echipele comune operative. Cu alte cuvinte, au spus contestatarii, Serviciul Român de Informații făcea Justiția în România, motiv pentru care cer ca protocoalele să fie declarate ilegale.

Citește și Guvernul îi face pe plac lui Toader: Memorandumul pentru Construirea Cartierului Justiției adoptat

De Vlad Mitu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele