Angela Merkel a spus că nu simte regrete pentru felul în care a gestionat relația cu Vladimir Putin în timpul mandatului său în fruntea Germaniei.
Kasparov ”Merkel a accelerat din greu proiectul Nord Stream 2, legitimând statutul lui Putin”
„Aș fi vrut ca Merkel să vorbească în sfârșit despre consecințele politicii sale catastrofale în relația cu Rusia, dar pare că a decis că tăcerea ar fi mai bună. Fără scuze, doar scuze nesincere. Da, ai câștigat timp. Ai câștigat timp pentru Putin.
Merkel a accelerat din greu proiectul Nord Stream 2, legitimând statutul lui Putin, finanțând represiunea și mașina sa de război și expunând Europa ca un conglomerat de state care pune pe ultimul loc drepturile omului.
După cum am avertizat, a face afaceri cu Putin nu a fost doar amoral, ci și dezastruos pentru securitatea germană, europeană și globală și pentru economie. A face ceea ce trebuie ar fi fost decizia corectă, pragmatică, strategică. În schimb, rușine și eșec”, a scris Kasparov pe Twitter.
Merkel pushed Nord Stream 2 hard, legitimizing Putin’s status, financing his repression and war machine, and exposing European leadership as putting human rights last.
— Garry Kasparov (@Kasparov63) June 8, 2022
Merkel susține că a blocat drumul Ucrainei
Fostul cancelar german a argumentat că președintele Rusiei ar fi perceput planul Ucrainei de aderare la NATO în 2008, care a fost blocat de guvernul său, drept o „declarație de război”.
Merkel a mai susținut că o Ucraină condusă de oligarhi și imatură democratic ar fi fost mai puțin pregătită pentru o invazie atunci decât este acum.
„M-aș simți foarte rău dacă aș fi spus: „Nu are rost să vorbesc cu acel om (n.r. – Putin)””, a spus Merkel într-un interviu acordat pentru Der Spiegel de pe scena teatrului Berliner Ensemble în seara zilei de marți, 7 iunie – prima ei apariție publică de când și-a terminat mandatul în urmă cu jumătate de an.
„Este o mare tragedie că nu a funcționat (n.r. – strategia diplomatică față de Rusia), dar nu mă învinuiesc că am încercat”, a adăugat ea într-un răspuns neobișnuit de sincer din partea unui politician care rareori vorbea liber în timpul mandatului.
Întrebată dacă regretă că s-a opus planului de acțiune de aderare condus de SUA pentru Ucraina și Georgia în 2008, Merkel a spus: „Ucraina nu a fost țara pe care o cunoaștem acum. Era o Ucraina foarte divizată… chiar și forțele reformiste (Iulia Timoșenko și Viktor Iușcenko) erau foarte în dezacord. Asta înseamnă că nu a fost o țară a cărei democrație a fost întărită în interior”. Merkel a spus că Ucraina la acea vreme era „condusă de oligarhi”.
Din perspectiva președintelui rus, „a fost o declarație de război”. Deși nu împărtășește perspectiva lui Putin, Merkel a spus că „știa cum gândea el” și „nu a vrut să provoace în continuare”.
Merkel susține că a blocat drumul Ucrainei către aderarea la alianța militară, având în vedere interesele cele mai bune ale țării. „Nu poți deveni membru NATO de la o zi la alta”, a spus Merkel: „Este un proces și în timpul acestui proces am știut că Putin i-ar fi făcut Ucrainei ceva care nu i-ar fi fost bine”.
Acordurile de la Minsk din 2014 și 2015 au fost semnate de președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko, pentru a ajunge la o înțelegere politică în estul Ucrainei, dar de atunci au fost criticate pentru că forțau concesii în timp ce țara era militar pe picior din spate, arată o analiză a The Guardian.
Merkel a apărat acordurile, spunând că au cumpărat timp Ucrainei. „A calmat situația și i-a oferit Ucrainei timp să se dezvolte în țara care a devenit acum”.
Ea l-a lăudat pe președintele Volodimir Zelenski pentru conduita din timpul războiului, spunând că reprezintă noua Ucraina.
Interviul cu jurnalistul Der Spiegel, Alexander Osang, a început cu Merkel vorbind despre cum și-a petrecut primele săptămâni în afara biroului mergând la plimbări solitare pe malul Mării Baltice, purtând un hanorac pentru a nu fi recunoscută de trecători și ascultând o carte audio cu Macbeth de William Shakespeare.
Dar conversația s-a îndreptat inevitabil către războiul din Ucraina și dacă clemența față de Kremlin, de care este acuzată Germania, l-a încurajat pe Putin. Merkel a spus că a simțit că problemele geopolitice create de prăbușirea Uniunii Sovietice au fost prezente de-a lungul celor 16 ani la putere. „Nu a fost posibil să se încheie în mod corespunzător războiul rece… problema Rusiei a rămas întotdeauna”.
Merkel a spus că a început să ia în serios posibilitatea unei invazii care se profilează în ultimele ei săptămâni de mandat, când a participat la summitul G20 de la Roma, în timp ce guvernul succesor al lui Olaf Scholz era încă în proces de formare.
„Au fost indicii și am vorbit mult despre asta”, spune Merkel (67 de ani). „Mi-am dat seama că Putin terminase cu procesul de la Minsk”.
În timp ce Merkel a condamnat războiul de agresiune al Rusiei în termeni clari, ea a părut, de asemenea, să sugereze că o anumită vină ar trebui să fie repartizată către vest.
„Ceea ce s-a întâmplat este o mare greșeală din partea Rusiei… o încălcare obiectivă cu toate regulile dreptului internațional care ne permit să coexistăm în pace în Europa. Dacă am începe să trecem un secol după altul argumentând ce teritoriu îi aparține cui, atunci am fi în război non-stop.
„Nu împărtășesc opinia domnului Putin, ca să fie foarte clar. Dar nu am reușit să creăm o arhitectură de securitate care ar fi putut preveni acest (război din Ucraina). Și ar trebui să ne gândim și la asta.”
Ea a respins critica conform căreia Germania, sub conducerea ei, și-ar fi făcut iluzii că o Rusie agresivă militar ar putea fi democratizată prin extinderea legăturilor comerciale cu Occidentul.
„Nu credeam că Putin ar putea fi schimbat prin comerț”, a spus Merkel. Fostul cancelar a completat spunând că are convingerea că, dacă cooperarea politică este imposibilă, ar fi rezonabil să avem măcar niște legături economice cu Moscova.
Vezi și Putin și Merkel vor ca gazoductul Nord Stream să fie finalizat cel mai târziu la începutul lui 2021
Justificările lui Merkel legate de extinderea legăturilor economice cu Rusia au părut în contradicție cu afirmația ei că i-a avertizat pe alți politicieni că Putin a simțit animozitate față de întregul model occidental de democrație și că vrea să „distrugă Europa”.
Fostul lider al conservatoarelor Uniunii Creștin Democrate (CDU) a recunoscut că țările europene nu au cheltuit suficient pentru armatele lor, deși a respins criticile conform cărora armata germană a căzut în dezordine sub supravegherea ei.
„Ce ar fi trebuit să aplicăm mai puternic?” a întrebat ea retoric când a analizat deciziile ultimelor două mandate ale ei. „[Armata] este singura limbă pe care Putin o înțelege. A văzut că noi, și nu doar Germania, ci și alții, nu mai aveam puterea de lovitură a războiului rece.”
