Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a binecuvântat invazia rusă în Ucraina şi a justificat-o în termeni teologici, o poziţie ce slăbeşte Biserica sa atât în rândul milioanelor de ucraineni care îi rămân ataşaţi, cât şi în restul lumii ortodoxe, relatează EFE duminică din Bucureşti.
”Cea mai semnificativă consecinţă este că multe parohii şi preoţi din Ucraina s-au distanţat de Biserica Ortodoxă Rusă”, a declarat telefonic pentru EFE Thomas Bremer, profesor de studii ecumenice şi bisericeşti orientale la Universitatea din Munster, Germania.
Deşi majoritatea covârşitoare a ucrainenilor privesc Rusia cu o ostilitate din ce în ce mai mare, mulţi dintre ei rămân membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU-PM), o instituţie semiautonomă subordonată în ultimă instanţă Patriarhiei Moscovei.
Ororile invaziei ruseşti au determinat ierarhia acestei biserici autonome şi mulţi dintre credincioşii săi să protesteze în mod deschis împotriva poziţiei lui Kirill. ”În mod normal, în liturghie se cere o rugăciune pentru patriarh, ceea ce nu se mai face în semn de protest”, explică Bremer.
Mitropolitul Onufrie al Kievului, care conduce Biserica Ortodoxă Ucraineană în comuniune cu Moscova (BOU-PM), a condamnat deschis războiul, poziţionându-se astfel în contradicţie cu superiorul său Kirill. Numeroşi preoţi au cerut în mod public o ruptură cu Biserica Ortodoxă Rusă.
Vezi și Rusia încearcă să ascundă crimele armatei lui Putin din Bucea
Indignarea faţă de rolul lui Kirill ar putea contribui la consolidarea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU-A), care este pe deplin independentă de Moscova şi a fost recunoscută în 2018 ca biserică naţională autocefală de către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.
Decizia a provocat apoi o schismă, ce durează încă, între Constantinopol şi Moscova, care vede în această recunoaştere o iniţiativă politică ce încalcă canoanele ecleziastice.
Potrivit datelor oficiale, înainte de război, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU-A) avea aproximativ 7.000 de parohii, în timp ce biserica tradiţională ucraineană în comuniune cu Moscova (BOU-PM) avea aproximativ 13.000.
”Patriarhia Moscovei are cel mai mare număr de parohii; ne putem aştepta ca, din solidaritate naţională, aceste parohii să treacă sub jurisdicţia primatului Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale” (BOU-A), declară pentru EFE fostul ministru român de externe Teodor Baconschi.
Fostul ministru român este doctor în antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor la Sorbona şi este un specialist recunoscut în lumea ortodoxă, scrie agenţia spaniolă de presă.
Vezi și „Rusia este o țară iubitoare de pace” spune Patriarhul Kirill al Moscovei
De aceeaşi părere este şi sociologul şi teologul român Ionuţ Mavrichi. ”Patriarhul Kirill era tatăl care trebuia să aibă grijă de copiii ucraineni; justificarea teologică a acestui război fratricid şi criminal deschide uşa pentru ca noua biserică ucraineană să fie legitimată în ochii celor care erau reticenţi”, a declarat Mavrichi pentru EFE.
Pentru ca această schimbare a gărzii să fie posibilă, avertizează Thomas Bremer, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU-A) va trebui să depăşească reticenţele pe care le trezeşte în rândul multor credincioşi.
”Onufrie este perceput ca un preot excelent şi o figură îndepărtată de politică, care se bucură de respectul multor clerici”, spune Bremer. în schimb, potrivit profesorului german, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU-A) şi actualul său lider, Epifanie, nu se bucură de încrederea unui număr semnificativ de enoriaşi din cauza originilor politice ale bisericii, promovată de fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, care a folosit-o ca monedă de schimb electoral în alegerile din 2019. Poroşenko a fost apoi învins de actualul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski.
În plus, continuă Bremer, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU-A) şi-a concentrat discursul pe negarea caracterului ucrainean al Bisericii Ortodoxe Ucrainene în comuniune cu Moscova (BOU-PM), ceea ce a supărat mulţi ortodocşi ucraineni.
Alinierea totală a lui Kirill cu preşedintele rus Vladimir Putin a provocat furie şi nelinişte şi în restul bisericilor ortodoxe naţionale, deşi nu toate au condamnat în mod deschis ofensiva militară a Kremlinului în Ucraina.
”Multe biserici s-au distanţat de Kirill, i-au cerut să nu mai facă pe ‘avocatul diavolului’ şi şi-au exprimat oroarea nu doar faţă de războiul în sine, ci şi faţă de faptul că este în mijlocul postului mare şi împotriva unei naţiuni majoritar ortodoxe”, spune Baconschi.
La fel cum invazia Ucrainei l-a izolat pe Putin din punct de vedere politic şi economic, ”putem anticipa că Biserica Ortodoxă Rusă va avea aceeaşi soartă şi va fi izolată de facto, cel puţin pentru o perioadă, de restul lumii ortodoxe”.
