Klaus Iohannis urmează să promulge vineri Statutul magistraţilor. Este vorba de ultima dintre cele trei legi ale justiţiei modificate de Parlament. Unul dintre principalele amendamente aduse actului normativ reduce atribuţiile şefului statului în domeniul numirii şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.
Proiectul a fost contestat de mai multe ori la CCR (instituție politizată care răspunde în funcție de cine se află la putere) atât de Klaus Iohannis, cât şi de opoziţie şi Înalta Curte. Au fost epuizate toate căile de atac, iar vineri expiră termenul impus de lege şefului statului pentru a semna actul normativ.
Potrivit noilor modificări, preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt.
De asemenea, legea prevede că magistrații au posibilitatea de a se pensiona anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime.
Imediat ce Statul magistraţilor va fi promulgat, Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă pe legile justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Rămâne de văzut în ce măsură se va face acest lucru.
Pe 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înființării unei secții de anchetare a magistraților, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor, dar și eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.
De Vlad Mitu
