Procurorul general european Laura Codruța Kövesi avertizează cu privire la „riscul ridicat” de delictele legate de Fondul de recuperare în urma pandemiei. Magistratul român se declară „foarte mândră” că este protagonista „momentului istoric” al începerii funcționării, de la 1 iunie, a Parchetului European.
„Sunt foarte mândră că sunt primul procuror șef european și că lansez acest nou Parchet European împotriva fraudei, cred că începutul funcționării EPPO (acronimul în engleză) este un moment istoric”, spune Kövesi într-un interviu acordat EFE prin videoconferință de la Luxemburg.
Creat pentru investigarea și trimiterea în judecată a celor care comit infracțiuni vizând bugetul Uniunii Europene (UE), EPPO este un „instrument” pentru „protejarea intereselor noastre economice”, prin urmare „trebuie să fie puternic, eficace și eficient”, spune renumita procuroare română, care conduce o mică echipă ce va supraveghea, de asemenea, Fondul de recuperare de multe milioane de euro.
Vezi și Kövesi: Parchetul European va putea începe anchetele la 1 iunie
Corupția, delapidarea și frauda în numeroasele sale forme duc la pierderea anuală de către UE a aproximativ 500 de milioane de euro, conform propriilor calcule, în perioadele cu bugete obișnuite.
O hemoragie monetară care ar putea fi intensificată de (pandemia de) coronavirus, ceea ce a determinat UE să creeze un fond de aproximativ 800 de miliarde de euro. Spania va fi al doilea beneficiar, cu aproximativ 140 de miliarde de euro.
„Date fiind această sumă mare de bani și flexibilitatea, există un risc ridicat de infracționalitate în Europa, în special în sistemul de sănătate, agricultură, cercetare și contracte publice”, avertizează Kövesi.
Pentru sarcina titanică de a-i identifica și urmări penal pe cei corupți, EPPO dispune de o finanțare anuală de 44,9 milioane de euro. „Avem bani pentru 140 de procurori”, potrivit lui Kövesi, care subliniază că sunt necesari „cincizeci de anchetatori și analiști financiari la Luxemburg”, unde se află Parchetul, având în vedere „provocările” „efectuării investigațiilor în 22 de state membre, cu 22 Coduri penale și cu 22 de proceduri diferite”.
În cazul în care fraude cu TVA de peste 10 milioane de euro au loc în cel puțin două țări ale UE, procurorii de la Luxemburg au jurisdicție. În plus, fraudele privind achizițiile și subvențiile aparțin domeniului său de activitate, precum și corupția și spălarea de bani asociate acestor fraude.
Kövesi explică faptul că analiștii financiari sunt „foarte importanți”, deoarece, pe lângă conectarea datelor, îi ajută pe procurori „să identifice activele și proprietățile care pot fi confiscate”.
Cinci țări, Polonia, Ungaria, Danemarca, Irlanda și Suedia, nu s-au alăturat EPPO, din cauza unor „decizii politice”, spune Kövesi, care speră că îi va convinge Comisia Europeană să se „alăture”; în timp ce Finlanda (din cauza unei „modificări a legislației”) și Slovenia nu și-au numit încă procurorii naționali delegați.
Această ultimă țară este cel mai îngrijorător caz, deoarece guvernul său, condus de populistul de dreapta Janez Jansa, care va prelua președinția rotativă a UE la 1 iulie, a respins procurorii delegați deja aleși de Parlamentul său ca fiind „inadecvați”.
„Nu am fost creați (EPPO) pentru a permite ca unii să lase afacerile slovene într-un sertar (…) Această fățișă lipsă de cooperare a autorităților slovene cu EPPO dăunează grav încrederii în sistemele de control al fondurilor în Slovenia”, a conchis Kövesi.
Și EPPO funcționează la două niveluri: primul, centralizat la Luxemburg, cu Kövesi și 22 de procurori (câte unul pentru fiecare stat participant) și un al doilea, cu procurorii naționali delegați, care lucrează în țările respective în mod coordonat.
Pentru Spania, la Luxemburg este Concepción Sabadell, care a lucrat la acuzațiile Ministerului Public în cazul Gürtel și a cărei destinație anterioară era de procuror special împotriva corupției și criminalității organizate, un „procuror foarte bun” și „foarte activ”, potrivit dnei Kövesi, mulțumită și de „marea echipă din Spania”, cu „multă experiență în investigarea fraudelor fiscale și a corupției. Să nu uităm – subliniază ea – că Spania este o frontieră externă a UE și are multe cunoștințe despre cum trebuie să fie investigate infracțiunile în materie de TVA”.
„Sunt sigură că împreună vom contribui la o mai bună protecție a fondurilor europene în Europa”, spune Kövesi, a cărei „experiență cu autoritățile spaniole este minunată” și veche, întrucât Direcția Națională Anticorupție din România, pe care ea a condus-o, a fost creată „după modelul spaniol”.
Din experiența sa, nu crede că există țări mai corupte decât altele („nu există țări curate”, susține): „Dacă avem bani europeni, în toate țările membre vor exista cazuri, în toate țările membre”, reiterează. Dar este optimistă cu privire la „provocarea enormă”, deoarece are „o echipă foarte bună, puternică, profesionistă. Sunt sigură că vom avea succes”, prezice ea.
