
Parchetul European are în lucru, la șase luni de funcționare, peste 400 de anchete, între care și cazuri din România iar primele dosare vor ajunge în instanțele românești la începutul lui 2022, a declarat procurorul European, Cătălin Borcoman, citat de Radio Europa Liberă.
Europa Liberă a vizitat EPPO la sediul central din Luxemburg și a discutat cu principalii reprezentanți ai României. Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, este procuror-șef european, Marius Bulancea coordonează unitatea de operațiuni a instituției, în timp ce Cătălin Borcoman gestionează cazurile din România instrumentatate de Parchet.
În privința României, procurorul european Cătălin Borcoman spune că, pe lângă dosarele care au intrat automat în analiza EPPO, odată cu operaționalizarea de la 1 iunie, sesizările noi nu au venit doar de la instituții, ci și de la persoane private.
Cătălin Borcoman, spune că primele cazuri investigate de EPPO ar urma să ajungă în fața instanțelor din România la începutul anului 2022. Procurorul menționează două tipuri de infracțiuni specifice României în privința fraudelor cu bani europeni. Unul se referă la folosirea unor documente sau informații false în dosarele prin care sunt ceruți bani europeni, iar cel de-al doilea tip vizează gestionarea banilor.
De exemplu, unele sume virate unor anumiți executanți din proiect sunt „sporite” în mod incorect. „Acesta este grosul infracționalității din România. Avem, de asemenea, ca asistență acordată colegilor din alte state participante la EPPO, dosare ce vizează mari fraude transfrontaliere cu taxa pe valoare adăugată”, adaugă procurorul pentru România din cadrul Parchetului European.
Deocamdată, în cazurile referitoare la România a început urmărirea penală in rem, împotriva unor fapte, nu a unor persoane, dar procurorul Cătălin Borcoman estimează că există dosare care vor ajunge în instanțele din România la începutul anului viitor.
În instanță, actele procedurale vor fi întocmite în conformitate cu standardul național, spune procurorul european din România și nu ar trebui să apară „situații extraordinar de complicate în fața instanțelor de judecată”.
„Sigur că pot fi invocate o serie întreagă de excepții, pot fi discutate o serie întreagă de noțiuni de drept. Asta se întâmplă și în practica națională. Am avut un Cod din 1968 și încă nu aveam practica unitară în 2014. Avem un Cod din 2014 și nu avem practică unitară, avem o serie de decizii ale Curții Constituționale care interpretează Codul Penal și de procedură penală. Deci, orice este posibil, dar aceste lucruri, în acest moment, ele nu pot fi în totalitate anticipate. În mod normal, respectând standardele naționale și cerințele Regulamentului nu ar trebui să existe probleme deosebite în fața instanțelor”, afirmă Cătălin Borcoman.
Totul despre Parchetul European
Consiliul European a anunțat lista celor 22 de procurori care vor lucra la Parchetul European, în subordinea Laurei Codruța Kovesi.
Din partea României a fost desemnat Cătălin Borcoman, de la DIICOT Brașov.
Borcoman, fost consilier al lui Kovesi la Parchetul General, a fost preferat în dauna unor nume mai sonore, cum sunt Daniel Horodniceau, fost șef DIICOT, și Constantin-Claudiu Dumitrescu, şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA.
Lista celor 22 de procurori:
Frédéric Baab
Cătălin-Laurențiu Borcoman
Jaka Brezigar
Danilo Ceccarelli
Gatis Doniks
Yvonne Farrugia
Teodora Georgieva
Daniëlle Goudriaan
Petr Klement
Tomas Krušna
Tamara Laptoš
Katerina Loizou
Ingrid Maschl-Clausen
José Eduardo Moreira Alves d’Oliveira Guerra
Juraj Novocký
Andrés Ritter
Maria Concepción Sabadell Carnicero
Gabriel Seixas
Kristel Siitam-Nyiri
Harri Tiesmaa
Yves Van Den Berge
Dimitrios Zimianitis
Procurorii vor supraveghea investigațiile și urmărirea penală și vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul șef european.
Procurorii europeni sunt numiți pentru un mandat de șase ani, care nu poate fi înnoit. Consiliul poate decide extinderea mandatului pentru cel mult trei ani la sfârșitul acestei perioade. Ca parte a normelor tranzitorii pentru primul mandat după crearea EPPO, procurorii europeni dintr-o treime din statele membre, hotărâți prin tragere la sorți, vor deține un mandat care nu poate fi reînnoit. Acesta este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Olanda, Austria și Portugalia.