Kurzii nu au un stat. Ei sunt a patra cea mai mare minoritate etnică din Orientul Mijlociu, cam 35 de milioane de oameni, care trăiesc în Turcia, Irak, Iran şi Siria.
Temerea turcilor este că populaţia kurdă vrea să aibă propria ţară şi asta s-ar putea realiza prin unirea kurzilor din sudul Turciei, cu cei din nordul Siriei. În teorie, pentru că în practică lucrurile sunt departe de a sta aşa.
Kurzii sunt un popor de luptători şi marele lor merit este că s-au implicat pe teren în eliminarea Statului Islamic din Siria şi Irak.
Alături de Armata de Eliberare Siriană, cei pe care regimul politic de la Damasc îi numeşte rebeli, şi cu susţinerea militară aeriană a Statelor Unite, războinicii kurzi au reuşit să slăbească ISIS şi să îi ia prizonieri pe cei pe care nu i-au ucis în luptă.
Acum, pe teritoriul pe care îl bombardează armata turcă sunt pe lângă civilii kurzi şi sirieni şi terorişti ai ISIS, ţinuţi în închisori improvizate.
Articolul 42 al Convenţiei de la Haga spune că un teritoriu este ocupat atunci când este sub autoritatea unei armate ostile. Ce face Turcia în Siria, prin noua ei intervenţie numită simbolic „Izvorul Păcii”? Vrea să controleze un spaţiu de 32 de kilometri adâncime, măsuraţi de la graniţa turcă spre interiorul spaţiului sirian. De ce? Răspunsul oficial este că vrea să îi mute acolo pe refugiaţii războiului din Siria, care trăiesc acum în Turcia. Răspunsul evident are însă de a face cu populaţia kurdă, care locuieşte în această regiune şi pe care turcii o vor trimisă cât mai departe de frontiera lor.
Turcia pion important în Siria
Totul se întâmplă după ce preşedintele american Donald Trump a decis ca trupele americane din nord-estul Siriei să se retragă. O astfel de situațe în ajută pe Trump în campania electorală din 2020 când se va putea lăuda că a adus acasa soldații.
Rusia este prezentă în Siria din 2015, când a fost invitată chiar de preşedintele sirian Bashar Al-Assad, să îl ajute să câştige războiul împotriva propriilor cetăţeni.
În regiune este prezent prin interpuşi şi Iran, stat care consideră că merită să aibă cea mai puternică voce din Orientul Mijlociu şi care nu mai vrea intervenţii vestice în zonă. ”
Preşedintele Erdogan, cel care a decis începerea atacurilor de ieri, a discutat înainte de a se avânta în luptă, atât cu Donald Trump, cât şi cu Vladimir Putin.
Turcii îi îndepărtează pe kurzi de graniţa lor şi între timp mai ucid o parte dintre ei, fără să conteze că sunt civili sau luptători. Rusia îşi păstrează avantajul strategic de la Marea Mediterană, din bazele pe care le are pe teritoriul sirian şi primeşte şi respectul turcilor, pentru că a fost de acord să îi lase să controleze bucăţica lor de Sirie.
Iar Iran se bucură de plecarea trupelor americane, dar şi de imaginea de necredibilitate pe care SUA încep să o aibă în Orientul Mijlociu.
Ce fac civilii, unde vor fi trimiși teroriștii capturați de Kurzi?
Realitatea arată ceva mult mai grav: oameni care fug din casele lor ca să nu fie ucişi de bombardamente, copii care ajung răniţi în spitale şi populaţia kurdă care protestează paşnic, cântând împotriva atacurilor militare turce.
Cu siguranţă kurzii se vor apăra, dar ca de obicei dintr-o confruntare armată, cei mai traumatizaţi ies civilii.
Un alt scenariu şi mai teribil, poate fi răspândirea terorismului islamic în lume, pentru că nimeni nu poate garanta că în harababura creată de aceste noi atacuri, jihadiştii ISIS care sunt prizonierii kurzilor, nu vor reuşi să scape.
