Lăcustele – ”Lângă ei și lumina face viermi”

1

Lăcustele sunt printre cele mai teribile insecte ce populează pământul. Se deplasează în stoluri mari, nori de lăcuste de întunecă și lumina soarelui, lăsând sărăcie și foamete în urma lor.

 

România, de mai bine de 10 ani a crescut și cultivat un nou soi de lăcuste: Lăcustele bugetivore. Bipede care se hrănesc cu funcții bugetare, demnități și care lasă în urma lor pustiu. Se pare că unele minți strălucite, autori de politici strategice de care românii mai bine se lipseau, aflând ei cât de important este rolul clasei de mijloc, în lipsa unor idei pentru stimularea și încurajarea creșterii organice a clasei de mijloc, s-au gândit să creeze una nouă nouță. Așa au apărut bugetarii cu salarii mari și multe beneficii, promovați din clientela partidelor, lipsiți de o pregătire profesională adevărată. Nu au nicio pricepere, dar au diplome și masterate la universități de care nu a auzit nimeni…

 

Cum, necum, cele mai lipsite de caracter persoane, tineri fără cultură și cu diplomă de studii superioare la fără frecvență, propriu zis fără studii, nepoate și amante, au ocupat și ocupă în continuare funcții de conducere prin toate instituțiile publice, fie că sunt locale sau centrale, speciale sau deconcentrate. Se saltă unul pe altul, numai „ai lor”. Cum prinde unul o demnitate, cum își aduce neamurile și prietenii: este demnitarul din Tulcea, hop și tulcenii se aciuează în organigramă, e din Craiova, hop și craiovenii, e din Banat, hai și cu bănățenii, Clujul cu clujenii, răzeșii lui Ștefan… și așa mai depare.

Plini de ei, nu-și cunosc propriile limite, deh, dacă ar fi avut limite nu ajungeau unde au ajuns, și aduc haos unde trebuie să fie ordine și disiplină, aduc risipa unde trebuie să fie cumpătare, cultivă obediența și rănesc prin stilul de comportament ca șefi demnitatea celor ce trebuie să îndeplinească „poruncile” lor.

Specialiștii autentici, de regulă puțini, sunt la cheremul lor, nu contează expertiza și experiența lor, procedurile se schimbă peste noapte și fără temei, doar ca exercițiu de autoritate și putere decizională. E nevoie de modificarea legilor?( Căci totul trebuie să fie legal…) Se rezolvă! Doar ei sunt un stol mare, egal distribuit în toate organele statului și au lăcuste și în legislativ și în executiv, în armată ca și-n justițiel, precum și-n servicii. La toate nivelurile, inclusiv în funcțiile supreme!

Corpul funcționarilor publici a devenit o Filarmonică cu câțiva virtuozi, mai mulți dirijori și cu aplaudaci incluși în orchestră (funcționari publici bine plătiți pentru sarcini minore și mulțumiți de sine, visul lor fiind să fie lăsați pe mai departe în liniștea și inactivismul lor).

Așa s-a clădit stolul cel mare, și atât de temeinică e încrengătura încât nici nu există o soluție de stârpire a lui. Orice epurare s-ar face nu se mai poate scăpa de aceștia fără rănirea experților din administrație. Cine mai poate, după câțiva ani, să deosebească un expert adevărat, ținut pe funcții de execuție într-un hățiș de sarcini minore, redundante și de uzură (fizică, dar mai ales morală), față de o lăcustă care a ocupat funcții de conducere, responsabilități mari (îndeplinite de alții, de experți)? De acuma, învechiți în sevicii bugetivore, ei au competență, din incompetenți au devenit oameni cu CV, cu competențe, cu realizări subînțelese, nu mai trebuie și dovedite, demonstrate. Evaluările anuale ale lor sunt maxime, evaluările sunt făcute tot de lăcuste ca ei. Fiecare hârtie este aprobată de ei, chiar dacă nu o înțeleg. Fiecare realizare este a lor, chiar dacă nu înțeleg raționamentul și rostul ei.

Ba, mai grav este că noii veniți în sistem, în special tineri, chiar dacă nu fac parte din stol, iau acest mod de lucru ca fiind normal și se înșurubează în sistem, deprind repede cum să mimeze că sunt utili. Unii ajung chiar să și creadă că fără ei… Gata! Și-au căpătat un loc călduț în stolul de lăcuste bugetivore.

 

Cum acționează aceste lăcuste? E de ajuns ca una mare să fie infiltrată pe o demnitate și în prima fază sunt activate lăcustele mai mici, aflate deja în sistem, apoi, în faza a doua, începe invazia de lăcuste.

 

Se mărește schema de personal, dar sarcinile rămân pentru aceiași experți, supraîncărcați de răspunderi. Lăcustele își fac posturi de înalți funcționari pentru a avea beneficii precum casă de serviciu, plătită de la buget, mașină cu șofer, carburant la discreție. După creșterea salariilor bugetare, își cumpără mașini puternice, compatibile cu statutul lor, se mută în vile la periferiile de lux și cer sporuri pentru că nu sunt din localitate.

Ei și copii lor se pricopsesc cu gadgeturi cumpărate din bani publici, pentru ”buna desfășurare a activității” instituțiilor pe care le păstoresc sau în care activează. Pentru că nu sunt contemporani lui Caligula, și nici cai nu au, își fac șoferii funcționari publici și secretarele, directori.

Și toate aceste mizerii, și chiar mai multe decât atât, se fac ”cu respectarea legii”, cu avize juridice și financiare, trec de controalele Ministerului de Finanțe și ale Curții de Conturi. De ce? Pentru că ele sunt LEGALE, dar nu sunt MORALE, iar legiuitorul nu a ținut seama de vreun criteriu moral.

Cu cât lăcusta este mai vorace, mai hrăpăreață, cu atât este mai ușor avansată. Așa ne-am pricopsit cu miniștrii, ambasadori și înalți funcționari publici, incompetenți cu vechime doar în sistemul bugetar, fără realizări notabile, dar cu prestigiu între lăcuste.

 

Acești ”competenți” nu ar putea rezista mai mult de o zi pe piața liberă a muncii, nu pentru că ei nu știu nimic (asta nu este rău, toate se învață), ci pentru că nu sunt capabili să înțeleagă, nu au fost învățați să înțeleagă, să se descurce într-o competiție corectă. Sunt atât de lipsiți de bun simț încât nu recunosc criticile ce li se adresează, nu se recunosc în exemplele demascate pe rețelele sociale.

Cu cât lăcusta îmbătrânește în rele cu atât criza Statului se adâncește pentru că succesul bătrânei lăcuste atrage și alte lăcuste, mai tinere, mai viguroase și cu apetit crescut, iar când se apropie de vârsta de pensionare, lăcusta își aduce progenitura, dedulcită la mașini scumpe și studii în străinătate, needucată, dar cu veleități de ciocoi, considerându-se capabil să conducă frâiele instituțiilor publice, să preia de la ăl bătrân ștafeta incompetenței generos bugetate.

P.S.

Mai nou, primarii de localități vor beneficia de pensii speciale în ciuda prăpădului făcut. Cum e posibil să dai pensie specială unor nătărâi care nu au reușit în 30 de ani să asfalteze străzi (din ce în ce mai puține în satele depopulate), să facă wc-uri în școli, de mor copii înecați în hazna, să tragă canalizare cu fonduri europene și să ofere apă potabilă și securitate unor bătrâni batjocoriți de la naștere și până la moarte? În localitățile conduse de aceste lăcuste, țăranii nu mai cresc animale și nu mai cultivă pomi de teama hoților, iar în orașe mafioții stau la masă cu polițiștii, în chiolhanuri interminabile. Și acum, lăcustele cele mari sau gândit să le dea și pensie specială lăcustelor mai mici pentru că lăcustele mănâncă până la moarte, fără să se îndestuleze niciodată.

Iar voi, corporatiștilor, să nu râdeți pentru că și printre voi sunt astfel de lăcuste, competenți în incompetență, stăpâni peste destinele voastre și demolatori de demnitate.

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele