Vești proaste pentru români, după ce Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a comunicat, la mijlocul lunii septembrie, retragerea mai multor produse de pe rafturile supermarketurilor din țară.
Potrivit instituției, aceste produse vor mai putea fi găsite în raioanele aferente până pe 1 noiembrie.
Produsele care nu vor mai putea fi găsite în magazine
Bucuria românilor cu privire la introducerea etichetelor-semafor, prin care cetățenii aveau la dispoziție o metodă mai ușoară de a-și alege alimentele cu valoare nutrițională potrivită stilului lor de viață.
Acest concept a fost dezvoltat de oamenii de știință renumiți în domeniul nutriției, cu scopul de a pune în evidență produsele care conțineau atât nutrienți benefici organismului, cât și pe cei care ar fi fost de evitat, precum sarea, zahărul sau alți aditivi nocivi sănătății.
Astfel, dacă în ultima perioadă ați putut observa în magazine produse ale căror ambalaje conțineau o etichetă Nutri-Score, notată cu litere de la A la E, începând cu 1 noiembrie, această etichetă nu va mai fi disponibilă, deși în alte țări din Europa, acest tip de notare reprezintă un reper important în achiziționarea alimentelor.
Anunțul retragerii produselor care conțin etichetele Nutri-Score a fost transmis de ANPC către Asociația Marilor Rețele Comerciale, subliniind faptul că „nu agreează introducerea în România a acestui sistem”.
Mai mult, comercianții au fost anunțați că vânzarea acestui tip de produse va mai fi acceptată până pe data de 1 noiembrie.
Care este explicația oferită de ANPC
Potrivit șefului ANPC, decizia de a retrage aceste produse se datorează lipsei de informări suficiente a consumatorului, care ar putea fi influențat de acele scoruri, fără a evolua produsul din toate punctele de vedere.
„Consumatorul mediu informat nu are bagajul de cunoștințe necesar pentru a lua orice decizie de tranzacționare, așa cum este ea indicată sau cum este sfătuit să o facă prin ambalarea produselor”, a declarat Horia Constantinescu.
În ciuda deciziei anunțate, șeful ANPC a recunoscut că, deși nu mai este mult timp până la punerea în practică a deciziei, nu există încă un plan concret stabilit cu producătorii
Pentru a-și argumenta decizia, Horia Constantinescu i-a dat de exemplu pe cetățenii moldoveni, care consumă slănină în cantități semnificative, în ciuda faptului că valoarea nutritive a acestui aliment nu este teoretic în favoarea sanătății. Cu toate acestea, există situații în care fiecare cetățean are nevoile sale, iar un produs poate fi benefic pentru o persoană și nociv pentru alta.
„Cei din nordul țării noastre consumă cu predilecție slănină. Slănina are, la acest moment, conform nutriscore, cel puțin litera D, dacă nu dublu D sau te miri ce altă notare.
Dar cetățenii din zona respectivă au nevoie de un aport mai mare caloric. Da, în general, este mai bine să mâncăm cu toții salată și pește fiert, dar asta nu înseamnă că toți cetățenii europeni trebuie să fie influențați și să ia o decizie în condițiile în care aceasta nu reprezintă o variantă oficială agreată la nivelul întregii comunități europene”, a adăugat șeful ANPC.
