România continuă să ocupe o poziție de top în Uniunea Europeană în ceea ce privește evoluția sectorului de construcții. Datele oficiale publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că țara noastră a înregistrat unul dintre cele mai semnificative avansuri din blocul comunitar în luna martie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă la nivel global indicatorul a suferit contracții.
La nivelul întregii regiuni, lucrările de construcții au scăzut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în Uniunea Europeană în martie 2026, raportat la martie 2025. În ciuda acestui trend descendent general, câteva state membre au reușit să raporteze creșteri substanțiale. Cele mai mari avansuri anuale au fost înregistrate în Slovenia, unde volumul a crescut cu 29,6%, Slovacia cu un plus de 27,9% și România, care a marcat o creștere de 9,4%. La polul opus, cele mai severe scăderi din Uniunea Europeană au fost consemnate în Spania, unde declinul a fost de 4,4%, Franța cu minus 3,3% și Austria cu o scădere de 3%.
Vezi și Percepția românilor despre construcții sustenabile: date barometru 2026
Situația se schimbă parțial dacă analizăm evoluția față de luna precedentă, respectiv februarie 2026. Pe plan european, lucrările de construcții au crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1,2% în Uniunea Europeană, după ce în luna anterioară fusese înregistrat un declin generalizat. Cele mai mari creșteri de la o lună la alta au fost raportate în Slovacia, cu un avans de 11,4%, urmată de Suedia cu 6,6% și Polonia cu 6,1%. În această comparație lunară, România a înregistrat o scădere de 1,1% pe datele ajustate Eurostat, fiind însoțită pe panta descendentă doar de Italia, Franța și Danemarca, toate cu minusuri sub un procent.
Detaliile pieței interne conform datelor INS
O perspectivă mai detaliată asupra șantierelor din țară este oferită de Institutul Național de Statistică (INS). Ca serie brută, volumul total al lucrărilor de construcții din România a crescut în martie 2026 cu 34,2% față de februarie 2026. Această evoluție lunară a fost susținută de toate elementele de structură, cel mai mare avans fiind vizibil la lucrările de întreținere și reparații curente, care au crescut cu 39%, urmate de lucrările de construcții noi cu 36,1% și de reparațiile capitale cu 19,2%. Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat majorări substanțiale de 43,9% la construcțiile inginerești, de 32,4% la clădirile nerezidențiale și de 14,7% la clădirile rezidențiale.
Vezi și Ponderea construcțiilor în PIB va scădea la 5% în 2017
Atunci când datele sunt analizate ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor din România a scăzut cu 1,1% în martie față de februarie. Această contracție a fost determinată în principal de segmentul reparațiilor capitale, care a scăzut cu 14%. Pe de altă parte, lucrările de întreținere și reparații curente au crescut cu 4,4%, iar construcțiile noi au înregistrat un avans ușor de 0,4%. În funcție de destinația proiectelor, seria ajustată arată scăderi de 4,2% la clădirile rezidențiale, de 3,3% la construcțiile inginerești și de 0,6% la clădirile nerezidențiale.
Privind însă imaginea de ansamblu prin comparație cu luna martie a anului 2025, datele naționale confirmă o tendință solidă de creștere. Ca serie brută, volumul total al lucrărilor de construcții a crescut cu 10,6% pe parcursul unui an. Din punct de vedere al structurii, construcțiile noi au crescut cu 14,6%, iar lucrările de întreținere și reparații curente s-au majorat cu 11,4%, în timp ce reparațiile capitale au scăzut cu 7,2%. În funcție de destinația clădirilor, evoluția a fost dominată de segmentul rezidențial, care a înregistrat o creștere de 22,5%, fiind urmat de construcțiile inginerești cu un plus de 8,2% și de clădirile nerezidențiale cu 7,7%.
Această tendință pozitivă la nivel anual se păstrează și pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, unde creșterea totală este de 9%. Pe acest tip de analiză, lucrările de construcții noi și cele de întreținere și reparații curente au raportat creșteri de 12,2%, respectiv 10,8%, în timp ce lucrările de reparații capitale au pierdut 8,3%. Pe obiecte de construcții, volumul a crescut cel mai mult tot la clădirile rezidențiale, cu un plus de 20,6%, urmat de clădirile nerezidențiale cu 6,8% și de construcțiile inginerești, care au marcat un avans de 4,9%.
