Mafia italiană îşi murdăreşte rareori mâinile cu sânge în aceste zile. Bandele de extorcare nu mai sunt la modă, iar crimele sunt în mare măsură evitate de naşi. Doar 17 persoane au fost ucise de mafie în Italia în 2022, conform ultimelor date oficiale, faţă de peste 700 în 1991. În schimb, mafioţii s-au mutat agresiv în lumea cu risc scăzut şi discret a criminalităţii economice, au declarat procurorii italieni pentru Reuters.
Trecerea către evaziunea fiscală şi frauda financiară este alimentată de miliarde de euro intraţi în Italia sub formă de fonduri de recuperare post-COVID, care au fost concepute pentru a stimula economia, dar se dovedesc un avantaj pentru fraudatori.
Guvernul premierului Giorgia Meloni a dezvăluit luna trecută că a descoperit fraudă de 16 miliarde de euro (17 miliarde de dolari) legată de schemele de îmbunătăţire a locuinţelor.
Procurorii analizează, de asemenea, o posibilă folosire abuzivă a unui pachet de stimulare al Uniunii Europene în valoare de 200 de miliarde de euro.
Nu toată frauda este orchestrată de puternicele grupuri criminale organizate din Italia, spun procurorii, dar bănuiesc că sunt multe.
”Ar fi fost o prostie să credem că nu vor profita de un aflux uriaş de numerar”, a declarat Barbara Sargenti, un oficial al Procuraturii Naţionale Antimafia şi Antiterorism.
Cosa Nostra din Sicilia şi Camorra din oraşul Napoli sunt cele mai cunoscute grupuri mafiote din Italia, dar ‘Ndrangheta, cu sediul în regiunea de sud a Calabriei, este cel mai mare grup criminal organizat al naţiunii. Deşi menţine un control strâns asupra comerţului european cu cocaină, a condus impulsul către fraudele cu finanţare, în ultimul deceniu.
Parchetul European (EPPO) – care investighează infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene – a tras un semnal de alarmă în februarie, avertizând că amploarea uriaşă a delictelor financiare din blocul celor 27 de naţiuni sugerează implicarea grupurilor criminale organizate.
Aproape o treime din cele 1.927 de cazuri active ale EPPO în 2023 au fost centrate pe Italia, unde prejudiciul estimat a fost de 7,38 miliarde de euro, dintr-un total de 19,3 miliarde în întreg blocul.