Patru asociații ale magistraților, printre care Asociația Magistraților din România (AMR) și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), au cerut o întâlnire de urgență cu premierul Ilie Bolojan. Potrivit comunicatului, scopul ar fi discutarea efectelor unei „campanii susținute de subminare a profesiei de magistrat” din ultimii trei ani, fenomen care, susțin asociațiile, ar fi afectat încrederea publicului în autoritatea judecătorească.
În mesajul transmis, magistrații subliniază că un „dialog real” cu Executivul este esențial și că dezbaterea publică trebuie să facă diferența între critica legitimă și atacurile care ar submina independența justiției. Ei cer ca judecătorii și procurzrii să fie consultați în mod direct și constant atunci când sunt propuse modificări la statutul lor.
Un context ignorat: privilegiile uriașe din sistem
Dincolo de revendicările privind imaginea publică și respectul față de profesie, există o realitate pe care aceste asociații evită să o abordeze: privilegiile consistente de care magistrații beneficiază în continuare. În ultimii ani, clasei politice i s-a reproșat că a transformat o parte din sistemul judiciar într-o castă aproape intangibilă, prin acordarea de pensii speciale de zeci de mii de lei și prin posibilitatea pensionării la vârste mult mai mici decât media populației.
Aceste beneficii, greu de justificat în raport cu situația economică a României și cu nivelul de trai al populației, au alimentat percepția că magistrații nu se află pe picior de egalitate cu restul societății. De altfel, criticii acestor privilegii le consideră un atentat la principiul echității sociale și o povară bugetară care nu își găsește justificarea.
Dialogul cerut, dar selectiv
Solicitarea magistraților către Ilie Bolojan pune în prim-plan nevoia de consultare, dar lasă în umbră un subiect de interes public major: reformarea statutului lor, inclusiv eliminarea privilegiilor care îi plasează într-o poziție de „nobili moderni”. Dacă va exista un dialog real, acesta ar trebui să includă și aceste teme, nu doar aspectele legate de imagine și respect instituțional.
