Ministerul Finanţelor anunţă, joi, că, în primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB – marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Veniturile totale au însumat 279,49 mld lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creştere de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% faţă de perioada similară a anului trecut.
Ministerul Finanţelor a anunţat, joi, într-un comunicat de presă, că execuţia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025.
„Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, a doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuţiile cu agenţiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult.
„Tocmai de aceea, execuţia la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România îşi păstrează direcţia şi că nu trebuie să piardă ce a obţinut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiţii menţinute, absorbţie mai bună a fondurilor europene şi credibilitate în faţa pieţelor, a agenţiilor de rating şi a partenerilor europeni”, a mai declarat Nazare.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 279,49 mld lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creştere de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
„Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susţinute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii şi venit şi impozite şi taxe pe proprietate”, au precizat oficialii ministerului.
Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 29,22 mld lei, o creştere de 13,7%. Această dinamică a fost susţinută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluţie semnificativă a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influenţat de efectul de bază generat de eliminarea facilităţilor fiscale în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.
Contribuţiile de asigurări au totalizat 93,62 mld lei, în creştere cu 7,4%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 mld lei, consemnând o creştere de 4,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (9,0%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 mld lei, în creştere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, faţă de 13,98 mld lei în aceeaşi perioadă din 2025, menţinându-se consecvenţa în restituirile de TVA la timp.
„Creşterea puternică a încasărilor din TVA şi contribuţii sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat şi costuri ridicate de finanţare”, au mai transmis oficialii ministerului.
Veniturile din accize au însumat 19,27 mld lei, consemnând o creştere de 4,1% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 17,03 mld lei, consemnând o contracţie de 19%, în condiţiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,12 mld lei, în creştere cu 9,7% (an/an).
„Această creştere este importantă deoarece finanţările europene reduc presiunea pe bugetul naţional şi susţin investiţiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene şi PNRR contribuie direct la susţinerea investiţiilor şi la limitarea presiunii asupra finanţării din resurse naţionale, într-un context de consolidare fiscală şi costuri ridicate ale dobânzilor”, se mai arată în comunicatul de presă.
