Avem un raport al Comisiei Europene din care rezultă că Mecanismul de Cooperare şi Verificare rămâne activ în cazul României. Avem o rezoluţie a Parlamentului European în care se subliniază că în România statul de drept are de suferit. Echipa de la „Pașaport diplomatic” a vrut să afle de ce politica Ungariei, criticată chiar mai mult la nivel UE, devine un model de urmat pentru o parte dintre politicienii români. „Dacă va fi vreun fel de atac împotriva României în Parlamentul European, făcut în baza unor opinii părtinitoare sau pe voinţă politică, noi nu vom susţine astfel de atacuri şi România poate conta pe susţinerea noastră şi pe membrii noştri din Parlamentul European cu siguranţă”, a spus ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, într-un interviu realizat de Cristina Cileacu.
Cristina Cileacu: Dle ministru, bine aţi venit la emisiunea Paşaport diplomatic. În mod normal acest interviu ar fi fost făcut de colegul meu Balazs Barabas, în limba maghiară, dar din păcate de data aceasta nu a fost posibil, aşa că ne vom descurca cu limba engleză.
Viziunile politicienilor despre modul în care trebuie să funcţioneze Uniunea Europeană au ajuns să fie ca două linii paralele, care nu se întâlnesc niciodată. Regulile europene, pe care le-au acceptat în momentul aderării la UE toate statele membre, sunt uitate cu desăvârşire de anumiţi lideri, care încearcă să le înlocuiască acum cu propriile teorii autocrate.
Cristina Cileacu: „Nimeni nu are dreptul, cel puţin în familia noastră politică, să atace democraţia liberală şi fundamentele sale.” A fost un discurs recent susţinut de Donald Tusk, şi chiar dacă nu a folosit numele Viktor Orban, dar premierul dvs. este faimos pentru că promovează politicile iliberale. Cum este posibil să fii iliberal şi democrat, în acelaşi timp?
Peter Szijjarto: Trebuie să fii complet conştientă de ceea ce a spus premierul nostru când a folosit această expresie „democraţia iliberală”. Vorbea despre fenomenul pe care noi nu-l vom accepta niciodată, un fenomen prin care liberalii din Europa portretizează de obicei un sistem ca nedemocratic, dacă ei nu câştigă. Este destul de tragic că dacă partidele politice principale şi cei pe care îi susţin ei nu câştigă într-o ţară, atunci aceea nu mai este considerată a fi o democraţie liberală. Când sau dacă, sau în cazul în care un partid pe care îl susţin partidele principale din Europa, câştigă, atunci ţara respectivă este portretizată ca o democraţie. Dar invers, dacă poporul decide altceva, atunci nu mai este portretizată ţara ca o democraţie. El a vrut să atragă atenţia asupra acestui fenomen complet inacceptabil.
Cristina Cileacu: Ce vreţi să spuneţi prin „când nu câştigă ei”? Care este exemplul, dacă de pildă statul de drept în ţara dvs nu este chiar stabil.
Peter Szijjarto: De când am câştigat primele alegeri în 2010, de când socialiştii şi liberalii au rămas fără putere în Ungaria, noi am fost ţinta atacurilor constante, cu aceleaşi percepții, că nu avem libertatea de exprimare, nu avem presă liberă, nu avem stat de drept, nu avem libertăţi pentru justiţie şi aşa mai departe. Dar noi am cerut exemple concrete şi nimeni nu a putut să ne dea niciun astfel de exemplu concret în aceste privinţe. Doar aceste percepţii, care mereu s-au dovedit a fi false. Din 2010, am fost atacaţi constant. Apoi, în 2014, am câştigat din nou alegerile, cu două treimi din majoritate şi în 2018, am câştigat iar cu două treimi din majoritate. Deci, ne aşteptăm ca toată lumea, inclusiv instituţiile europene, guvernele altor ţări şi ONG-uri să respecte deciziile poporului ungar. Nu poţi câştiga alegerile de trei ori la rând, cu două treimi din majoritate, din întâmplare. Aceasta este voinţa poporului. Pentru că oamenii consideră care este calea dorită pentru ca ţara să meargă mai departe şi au făcut această decizie într-un mod clar şi toată lumea trebuie să respecte acest lucru. Noi nu am comentat niciodată chestiunile interne din alte ţări. Nu am comentat niciodată deciziile luate de popoarele din ale ţări, le-am respectat întotdeauna. Oricine este ales în România, oricine este ales în Croaţia, în Slovacia, am lucrat împreună cu toţi. Pentru că aceasta este exclusiv decizia popoarelor din alte ţări. Şi să fiu sincer, sunt sătul de aceste încercări care încearcă să intervină în chestiunile interne ale ţării noastre şi considerăm că este foarte nepoliticos şi nedrept că inteligenţa şi plenitudinea poporului ungar sunt mereu puse sub semnul întrebării. Sunt oamenii capabili să ia decizii corecte? Da, sunt.
„După ce am fost la putere timp de 8 ani, oamenii sunt destul de conştienţi de politica pe care o facem.”
Cristina Cileacu: Politicile sunt puse sub semnul întrebării, nu poporul ungar.
Peter Szijjarto: Dar politicile sunt întotdeauna bazate pe deciziile poporului.
Cristina Cileacu: Politicienii sunt aleşi în baza deciziei poporului.
Peter Szijjarto: Nu, îmi pare rău, nu vreau să intru într-o dezbatere cu tine, dar după ce am fost la putere timp de 8 ani, oamenii sunt destul de conştienţi de politica pe care o facem. Cunosc deciziile din ultimii 8 ani, ne cunosc politicile, ne ştiu abordările, ne ştiu principiile şi când au mers la alegeri şi au votat în favoarea partidului nostru în număr record, am avut un rezultat record, deci, despre ce vorbim.
Diplomaţii ungari nu au voie să participe la aniverările zilei naţionale a României. Această regulă a fost impusă de doi ani de ministrul lor de externe, din motive care ţin de interpretarea istorică a momentului Marii Uniri. Dincolo de acest lucru, România şi Ungaria lucrează împreună.
Cristina Cileacu: Vizitele dvs. sunt în mod obişnuit foarte scurte, despre ce este vorba în cazul acesteia, în mod particular?
Peter Szijjarto: Vizitele noastre sunt de obicei foarte scurte, pentru că avem multe obligaţii, aşa că de câte ori Teodor (n.r. Meleşcanu) vine la Budapesta, sau de fiecare dată când vin eu aici, este de obicei o vizită scurtă. Vizita de acum se întâmplă pentru că sunt foarte multe lucruri care vor urma şi care pot fi avantajoase pentru ambele noastre ţări. În primul rând, am agreat ca două puncte de trecere a frontierei să fie deschise nu doar temporar, ci non-stop. Cred că aceasta este o veste bună pentru comunităţile care trăiesc la graniţă. Iniţiativa noastră este să ne extindem la trei, vom vedea care va fi reacţia guvernului vostru, dar avem un acord măcar legat de cele două, ceea ce este bine. Aşa că am crescut numărul de puncte de trece a frontierei. În al doilea rând, vom avea un proiect mare comun, de construire a unei linii ferate de mare viteză între cele două capitale. Noi, guvernul ungar, am alocat deja 3 milioane de euro pentru a termina un studiu de fezabilitate pentru acest proiect şi cred că lipsa unei astfel de infrastructuri de cale ferată în această regiune trebuie să fie ceva de reparat, pentru că este un dezavantaj al acestei regiuni comparativ cu restul Europei.
Ungaria speră să fie extras gazul românesc din Marea Neagră cât mai rapid
Cristina Cileacu: Cu ce bani, dacă pot să vă întrerup?
Peter Szijjarto: Sunt mai multe opţiuni, sunt instituţii financiare europene pentru aşa ceva, sau avem alte opţiuni, după cum ştii, chinezii vor să investească în această regiune foarte mult. De exemplu, acum, Ungaria cooperează cu Serbia şi China pentru a îmbunătăţi calea ferată dintre Budapesta şi Belgrad, care este parţial finanţată de un împrumut de la chinezi, deci este la nivelul competiţiei. Cine ne oferă cele mai bune condiţii, poate fi implicat. Deci este o chestiune de economie şi competiţie şi beneficii financiare, să spunem aşa. Apoi, ar mai fi chestiunea energiei. Ştii că Ungaria depinde mult de Rusia legat de importul de gaz. Şi toate resursele de gaze noi din regiune sunt foarte importante pentru noi. De aceea, sperăm că OMV Petrom şi Exxon Mobile vor putea să îşi încheie deciziile finale pentru investiţii legate de extracţia de gaze din perimetrul Neptun din Marea Neagră cât mai repede cu putinţă, pentru că atunci noi vom putea să cumpărăm gaz din România. Ar fi o ocazie să facem acest lucru. În acest moment, operatorii români şi ungari construiesc infrastructura pentru acest lucru, deci, pentru următorul an va fi o posibilitate fizică de a importa gaz din România, în Ungaria, la o capacitate de 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual şi până în 2022, 4,4 miliarde de metri cub de gaz. Va fi deci un nou capitol pentru cooperarea noastră, vom putea adăuga energia la platforma noastră de cooperare şi sper că vom avea succes. În plus, vă pregătiţi pentru preşedinţia Uniunii Europene, i-am spus lui Teodor (n.r. Meleşcanu) că îmi place foarte mult agenda lui pe subiectul extinderii (n.r. Uniunii Europene). Noi avem ţări foarte pro-extindere pentru că înţelegem importanţa integrării Balcanilor de Vest, în UE, aşa că îi voi oferi toată susţinerea ca să reuşească în această privinţă şi sper că vor fi progrese viitoare mai ales în cazul Serbiei şi Albaniei, aşa că aici suntem clar pe aceeaşi pagină. Şi, de fapt, mi-am exprimat aprecierea şi mulţumirea faţă de el, ca unul dintre liderii partidului ALDE, că membrii grupului ALDE din Parlamentul European au votat în favoarea Ungariei când a fost raportul Sargentini şi i-am spus foarte clar că dacă va fi vreun fel de atac împotriva României în Parlamentul European, făcut în baza unor opinii părtinitoare sau pe voinţă politică, noi nu vom susţine astfel de atacuri şi România poate conta pe susţinerea noastră şi pe membrii noştri din Parlamentul European cu siguranţă.
Parlamentul European a votat o rezoluţie care subliniază că statul de drept din România este în pericol. Printre cei care sunt de altă părere şi care au votat împotriva rezoluţiei, au fost şi reprezentanţii Ungariei.
Szijjarto: Nu va fi Est vs. Vest
Cristina Cileacu: Guvernul dvs. deja a susţinut Polonia în acest gen de alegeri. Nu va fi din nou ceva de genul Est versus Vest?
Peter Szijjarto: Nu ar trebui să fie cazul, bineînţeles. Pentru că eu cred că Uniunea Europeană este mai puternică dacă Europa Centrală este parte din ea. Dacă ne uităm la ratele de creştere, de exemplu, atunci noi, central-europenii, inclusiv ţările Vişegrad, cu România, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, noi avem rate de creştere mai mari decât media europeană, deci creşterea europeană în viitor va veni din aceste regiuni, este evident. Aici, guvernele noastre reprezintă bun simţ, raţiune şi performanţe economice foarte bune. Aşa că încercările de a divide Uniunea Europeană printr-o linie est-vest, este complet inacceptabilă. Aşa că noi credem că unitatea Uniunii Europene este foarte importantă şi vrem să contribuim la acest lucru, iar între timp, credem că Uniunea Europeană poate fi puternică dacă ţările sale sunt puternice. Conceptul conform căruia ar trebui să fie state membre mai slabe şi un Bruxelles mai puternic, cred că este o direcţie greşită, o fundătură. Fără ţări puternice, fără state membre puternice, nu va fi o Uniune Europeană puternică. Aceasta este dezbaterea de principii între cele două abordări din Uniunea Europeană.
„Aveţi resurse de gaz, vă invidiem din punctul acesta de vedere. De aceea ne dorim să cooperăm cu voi”
Ungaria se conectează cu restul Europei. Construieşte autostrăzi, căi ferate şi caută soluţii de acces la porturile ţărilor vecine. Mai mult, ca să reducă dependenţa de gazul rusesc, Ungaria este interesată de gazele din marea Neagră şi vrea să cumpere de la România. Viktor Orban a decis să oprească construcţia conductei BRUA, (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), să rămână la BRU, motivaţia a fost că este suficientă legătura de transport de gaz pe care Ungaria o are deja cu Slovacia.
Cristina Cileacu: Să ne întoarcem puţin la energie. Când vine vorba despre energie şi discutaţi foarte des despre această chestiune, ţara dvs. nu are resurse. Deci care ar fi rolul României în această viziune în care Ungaria este un fel de lider regional informal, România are resurse, BRUA s-a transformat în BRU, deci practic conductele se vor termina în Ungaria.
Peter Szijjarto: Nu, conductele nu se termină în Ungaria, pentru că avem o conexiune directă cu Slovacia, cu sistemul lor de gaz şi astfel gazul poate fi exportat. Deci, dacă România va dori să exporte gaz în Slovacia, în Austria, poate să o facă prin sistemul de conducte ungar, care face o legătură directă între România şi Ungaria, şi Ungaria şi Slovacia. De fapt, noi chiar vrem să cumpărăm gaz din România. Speram să fie o veste bună pentru România, pentru că ar fi foarte bine dacă noi am avea gaz şi cineva ar vrea să cumpere gaz de la noi. Dar situaţia nu este aşa, cum ai spus şi tu, noi nu avem resurse naturale sau sunt foarte limitate şi sunt folosite exclusiv intern. Aveţi o situaţie fericită pentru că aveţi resurse de gaz, vă invidiem din punctul acesta de vedere, să spunem aşa. Dar de aceea ne dorim să cooperăm cu voi, să putem să cumpărăm gaz de la voi, ca să ne diversificăm portofoliul de achiziţii de gaz, pentru că ştii, cu cât ai mai multe surse de la care poţi cumpăra, cu atât mai sigur eşti, aşa că, pentru a fi mai independenţi din acest punct de vedere, ca să putem îmbunătăţi nivelul de securitate energetică, vrem să adăugăm România la ţările de la care putem cumpăra gaz.
