Cele 32 de ţări membre NATO vor aloca în acest an cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a confirmat joi Alianţa Atlantică, dar se aşteaptă un efort bugetar considerabil din partea lor în următorii 10 ani, potrivit AFP.
Conform ultimelor cifre făcute publice la Bruxelles, toate ţările membre ale organizaţiei, inclusiv Belgia, Canada, Spania şi Italia, vor atinge acest obiectiv ambiţios până la sfârşitul anului.
Pentru aceste ţări, care se numără printre cele mai în urmă, au fost necesari peste 10 ani pentru a atinge acest obiectiv, stabilit în 2014 de NATO după anexarea Crimeei de către Rusia.
Însă, sub presiunea preşedintelui american Donald Trump şi în faţa ameninţării ruse, ţările NATO vor să meargă mai departe.
La sfârşitul lunii iunie, acestea au promis să dubleze aproape contribuţia până în 2035, ridicând la 3,5% procentul din PIB dedicat cheltuielilor strict militare. Acestea din urmă au fost luate în considerare pentru obiectivul de 2%.
Iar efortul lor bugetar nu se va opri aici: au promis, de asemenea, să aloce 1,5% din PIB cheltuielilor legate de securitate, cum ar fi anumite infrastructuri (drumuri, poduri etc.).
În total, angajamentul va reprezenta 5% din ceea ce produc anual cele 32 de ţări membre, adică sute de miliarde de euro. Numai pentru anul 2025, NATO se aşteaptă la cheltuieli militare de peste 1.500 de miliarde de dolari (1.290 de miliarde de euro).
Acest efort gigantic ar trebui să permită Alianţei Atlantice să facă faţă Rusiei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că Moscova ar putea lansa o ofensivă „victorioasă” în Europa în următorii trei până la cinci ani dacă nu se iau măsuri până atunci.
Angajamentul privind cele 5%, asumat în cadrul summitului NATO de la Haga (Olanda), unde fiecare s-a străduit să mulţumească aliatul american, a fost criticat şi chiar respins de cel puţin o ţară europeană membră a NATO.
