NATO și Vladimir Putin au cerut încetarea ”imediată” a ostilităţilor dintre Armenia şi Azerbaidjan. Cei doi lideri cer reluarea negocierilor între părţile implicate pentru a rezolva disputa asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah.
„NATO este profund îngrijorată de informaţiile privind ostilităţi militare la scară largă de-a lungul liniei de contact în zona de conflict din Nagorno-Karabah”, a afirmat într-un comunicat James Appathurai, reprezentantul special pentru Caucaz şi Asia Centrală al secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
James Appathurai a insistat asupra faptului că părţile „trebuie să înceteze imediat ostilităţile care au provocat deja victime civile”.
„Nu există o soluţie militară la acest conflict. Părţile trebuie să reia negocierile pentru o rezolvare paşnică”, a subliniat el, dând asigurări totodată că NATO sprijină eforturile Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alcătuit din Rusia, Statele Unite şi Franţa.
Rusia se joacă de-a reconciliatorul
„Este important să depunem toate eforturile necesare pentru a evita o escaladare a confruntării, dar este esenţial să se pună capăt ostilităţilor”, a spus Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la finalul unei convorbiri telefonice cu premierul armean, Nikol Pashinyan.
„Partea rusă a exprimat îngrijorări serioase faţă de reluarea luptelor pe scară largă”, a adăugat acest scurt comunicat.
Cel puţin 16 soldaţi separatişti armeni au fost ucişi în aceste ciocniri şi peste o sută răniţi, potrivit ministerului apărării din Nagorno-Karabah.
Armenia și Azerbaidjan au început un posibil nou război
Nagorno-Karabah, deşi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlată de separatişti armeni creştini, potrivit DPA.
La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul. O încetare a focului care a fost implementată în 1994, dar a fost încălcată intermitent.
Raport oficial: România, pe ultimul loc în UE în ceea ce privește democrația
