Președintele Nicușor Dan urmează să cheme partidele parlamentare la consultări oficiale pentru formarea noului Guvern la finalul acestei săptămâni, cel mai probabil joi sau vineri, după summitul B9 organizat miercuri la Palatul Cotroceni.
Potrivit informațiilor apărute din zona administrației prezidențiale, desemnarea unui premier nu va avea loc imediat. Surse oficiale indică faptul că șeful statului ar putea organiza chiar două runde de consultări înainte de a face o nominalizare, ceea ce împinge formarea noului Executiv spre finalul lunii mai.
În paralel, partidele au început deja jocurile politice și schimbul de acuzații, semn că negocierile se anunță complicate.
Nicușor Dan vrea garanții privind deficitul și reformele
Noul președinte pare decis să condiționeze susținerea viitorului Guvern de câteva obiective clare: stabilitate bugetară, reducerea deficitului și continuarea reformelor asumate de România.
Semnalul transmis de Nicușor Dan este important într-un context în care România se confruntă cu presiuni majore privind deficitul bugetar și cheltuielile statului, iar Comisia Europeană urmărește atent situația fiscală.
Președintele a declarat recent că viitorul Executiv trebuie să vină încă din această toamnă cu proiectul de buget pentru 2027, semn că Palatul Cotroceni încearcă să forțeze o abordare mai predictibilă și mai disciplinată fiscal.
În realitate, acesta este unul dintre cele mai sensibile puncte pentru partidele care au dominat guvernările din ultimii ani și care au fost criticate pentru creșterea cheltuielilor publice, extinderea aparatului administrativ și întârzierea reformelor.
Vezi și UPDATE: Blat PNL PSD la discutarea programului moțiunii de cenzura USR AUR
PSD ia în calcul inclusiv un guvern minoritar
În timp ce consultările oficiale nici măcar nu au început, liderii PSD vorbesc deja despre posibilitatea unui guvern minoritar.
Sorin Grindeanu a declarat că „un guvern minoritar pare, în acest moment, un scenariu de luat în calcul”, adăugând însă că și-ar dori „mai degrabă un guvern stabil decât unul rapid”.
Declarația arată că negocierile dintre partide sunt departe de a fi încheiate și că PSD încearcă să își păstreze cât mai mult spațiu de manevră înaintea împărțirii puterii.
Tot Grindeanu a afirmat că nu ar refuza funcția de premier dacă partidul ar considera că este potrivit pentru mandat, alimentând speculațiile privind ambițiile PSD de a rămâne în centrul viitoarei formule de guvernare.
PNL acuză PSD că provoacă instabilitate
De cealaltă parte, PNL a reacționat dur și a acuzat PSD că provoacă incertitudine într-un moment complicat pentru economie și pentru finanțele publice.
Liberalii au transmis că, dacă PSD „nu are soluții pentru România”, ar trebui „să aibă măcar onestitatea de a recunoaște public”, acuzând social-democrații că provoacă o criză majoră și lasă țara într-o zonă de instabilitate.
Conflictul public dintre PSD și PNL sugerează că formarea unei majorități solide ar putea deveni mult mai dificilă decât încearcă liderii politici să lase să se înțeleagă oficial.
Mai multe scenarii sunt pe masă
Potrivit informațiilor vehiculate în zona politică, la Cotroceni sunt analizate mai multe variante:
- un guvern politic susținut de o majoritate parlamentară;
- un executiv minoritar;
- sau chiar o formulă tehnocrată, dacă negocierile dintre partide se blochează.
În spatele declarațiilor despre „stabilitate” și „responsabilitate”, miza reală rămâne controlul viitorului Executiv într-un moment în care România intră într-o perioadă economică și bugetară dificilă, iar eventualele măsuri de austeritate sau reformele administrative pot genera costuri politice serioase pentru partidele aflate la guvernare.
