Numirile politice distrug companiile de stat: Salrom e doar vârful aisbergului

Salrom: tavanul se prăbușește, odată cu credibilitatea sistemului de numiri politice

Cazul salinei Praid, administrată de Salrom, scoate la iveală un model bine cunoscut: companii de stat conduse de oameni fără experiență, numiți pe criterii politice. Ministrul Economiei, Radu Miruță, avertizează că tavanul salinei poate cădea oricând, cu risc de inundație, poluare și pierderi irecuperabile. O situație previzibilă, evitată dacă ar fi existat conducere competentă și preocupare reală pentru mentenanță.

În 2023, Salrom a înregistrat pierderi de peste 25 de milioane de lei, în ciuda rezervelor strategice de sare și potențialului turistic al salinelor pe care le administrează.

CFR: sute de milioane pierdute sub ochii directorilor numiți de partide

Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a fost ani la rândul condusă de persoane fără expertiză tehnică, propulsate politic. Rezultatul? Infrastructură feroviară învechită, întârzieri cronice, incapacitate de absorbție a fondurilor europene. În 2023, România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani destinați modernizării căii ferate.

Vezi și Comisia Europeană a decis ca CFR-Marfă a primit ajutor ilegal de la stat și trebuie sa returneze banii

Conform rapoartelor financiare, CFR SA a acumulat pierderi de peste 500 de milioane de lei anual în ultimii 5 ani.

Complexul Energetic Oltenia: conducere schimbată des, planuri incoerente

CE Oltenia a fost folosită ani la rândul ca monedă de schimb politic. De fiecare dată când se schimba majoritatea parlamentară, era numită o nouă conducere, de cele mai multe ori fără experiență în energie. Efectele: planuri de restructurare anulate sau reluate haotic, pierderi uriașe, proteste ale minerilor, risc de colaps energetic regional.

În 2022, CE Oltenia a înregistrat o pierdere netă de peste 1,1 miliarde de lei, iar în 2023 a continuat să funcționeze cu ajutoare de stat temporare.

Aeroporturi București și Tarom: rotația cadrelor politice, stagnarea

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) și Tarom sunt alte două exemple emblematice. Deși operează într-un sector competitiv, deciziile de management sunt profund influențate politic. La Tarom, schimbările dese de directori au blocat orice strategie pe termen lung. În 2024, compania înregistra pierderi record, iar planul de redresare stagna.

În 2023, Tarom a avut pierderi de aproximativ 250 de milioane de lei. CNAB, deși profitabilă în trecut, a stagnat în investiții și eficiență operațională, pierzând poziții în clasamentele aeroporturilor din Europa Centrală.

Efectul de sistem: sinecuri, frică de performanță, paralizie decizională

Numirile politice în companiile de stat generează un lanț de disfuncții:

• Se promovează loialitatea de partid, nu competența.
• Nu există asumare, pentru că decizia e luată „la centru”.
• Planurile pe termen lung sunt sabotate la fiecare schimbare de guvern.
• Angajații competenți sunt marginalizați, iar cultura organizațională se degradează.
• Se pierd miliarde anual din bani publici, fără vreo responsabilizare juridică.

Soluția? Profesionalizarea conducerii și decuplarea de politic

Experții în guvernanță publică susțin că singura soluție este depolitizarea reală a conducerii companiilor de stat. Numiri prin concurs, pe criterii profesionale. Mandate asumate, transparente, independente de culoarea guvernului.

Vezi și Sondaj: Patronii și managerii cred că vom încheia anul 2018 cu prețuri mai mari, păstrând numărul de salariați

Fără o reformă profundă, cazuri precum Salrom nu sunt excepții, ci norme. Iar costul îl plătesc mediul, economia și fiecare contribuabil român.