Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu o delegație a companiei OMV Petrom, condusă de CEO-ul OMV Alfred Stern pentru a discuta proiectul Neptun Deep, precum și poziția premierului austriac, Karl Nehammer, privitoare la spațiul Schengen.
În contextul sensibil al negocierilor României cu Austria pentru a facilita aderarea țării noastre într-un timp cât mai scurt la spațiul Schengen, OMV Petrom a depus o reclamaţie la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, susţinând că Legea Offshore promulgată în mai 2022 conţine anumite restricţii privind vânzarea cu prioritate a gazului din Marea Neagră în afara României și atentează la principiile unei piețe libere. Compania austriacă OMV pune presiuni pentru limitarea favorizării vânzării interne a gazelor naturale exploatate din apele române ale Mării Negre, însă oficialii companiei susțin că tensiunile nu vor întârzia calendarul proiectului Neptun Deep.
În cadrul întrevederii s-au discutat perspectivele proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră, Neptun Deep. La discuţii au mai participat președintele PNL, Nicolae Ciucă, vicepremierul Marian Neacșu și președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Alexandru Petrescu.
Vezi și Ciolacu: România face pasul spre independenţa sa energetică
În urma discuțiilor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că „statul român susține cu toată determinarea acest proiect strategic în care OMV Petrom este asociată cu compania de stat Romgaz, proiect care va aduce țării noastre independența energetică”.
„Este cel mai important proiect energetic, o investiție de circa 4 miliarde de euro, care ne va pune în situația de a deveni un actor energetic la nivel european, exploatând rezerve estimate la minimum 100 de miliarde de metri cubi de gaze, cât tot consumul României pe aproape 10 ani”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
În declarațiile oferite, premierul și-a expus credința că atitudinea premierului austriac, Karl Nehammer, de a continua să se opună aderării României la Schengen nu va afecta imaginea OMV Petrom în România, susținând că o asemenea situație ar fi de nedorit pentru ambele părți. „Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep și să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore, așa cum România va continua să-și susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția”, a declarat public premierul Ciolacu.
Legea Offshore: Ce presupune și de ce creează o situație controversată în triada România – Austria – OMV Petrom
Legea Offshore a fost promulgată în mai 2022. Cu sine, proiectul legislativ a modificat o serie de prevederi ce guvernau explorarea și exploatarea zăcămintelor din perimetrele offshore din Marea Neagră. Prin aceste modificări, prevederile Legii Offshore au fost extinse și către perimetre onshore de mare adâncime (peste 3.000 de metri).
Conform ultimei variante a cadrului legislativ, producătorii au fost practic obligaţi să vândă 50% din cantităţile de gaze extrase în România. Pentru compania austriacă OMV Petrom, acest aspect a fost principala piedică în luarea unei decizii finale de investiţii în cadrul proiectului Neptun Deep.
Articolul 21 al legii a fost partea cea mai disputată de către OMV Petrom și Romgaz, după cum urmează: “pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora:
a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare;
b) nu pot face obiectul unor restricţii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor, după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legislaţiei naţionale şi europene.”
Cu toate acestea, Guvernul României poate introduce restricții temporare de preț și vânzare, pentru a asigura consumul casnic (și producția de energie termică pentru populație) și a obligațiilor de solidaritate asumate de România, ca parte din mecanismele Uniunii Europene. Cantitățile comercializate în baza contractelor bilaterale vor fi oferite cu prioritate statului român, care va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la primirea ei, arată o analiză EY de la momentul publicării modificărilor legislative:
„Aceste măsuri vor fi limitate în timp şi scop şi se vor aplica în mod proporţional cantităţilor totale de gaze naturale de producţie internă.” Totodată, “în vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora.”
Dreptul de preempțiune al României
România, prin Legea Offshore are totodată și un drept de preemţiune, gazele exploatate din Marea Negră urmând să fie „oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepţia acestei oferte, absenţa unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantităţi către terţi.”
În situaţia în care cantităţile oferite prioritar către A.N.R.S.P.S. sunt comercializate către terţi, preţul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât preţul oferit către A.N.R.S.P.S”.
Favorizarea pieței interne de gaze naturale în detrimentul relațiilor comerciale cu celelalte state este văzută ca o îngrădire a libertății pieței externe de vânzare a gazelor naturale către Vest.
Obiecțiile companiei OMV Petrom și contextul menținerii veto-ului Austriei împotriva intrării României în Schengen
După promulgarea Legii Offshore, OMV Petrom a depus o reclamaţie la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, susţinând că inclusiv noul proiect de lege conţine anumite restricţii privind vânzarea gazului din Marea Neagră.
Informația privind noul litigiu a circulat la scurt timp după anunțul deciziei OMV Petrom de a trece, împreună cu Romgaz, la exploatarea zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din Perimetrul Neptun Deep. Plângerea este îndreptată și împotriva companiei Romgaz Black Sea Limited, filiala Romgaz cumpărată de la ExxonMobil și care operează împreună cu OMV Petrom zăcământul din Marea Neagră.
“De când s-a aprobat legea offshore, am spus că așteptăm clarificări. Nu este un subiect nou. Nu am primit aceste clarificări. Sunt importante. Proiectul este gata și merge înainte. Am cerut clarificări între legea offshore și acordul de concesiune. Un exemplu este articolul 21. Cred că vom găsi aceste soluții. Proiectul merge înainte indiferent ce se întâmplă cu procesul de arbitraj. Timeline-ul proiectului nu va fi impactat deloc”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
Cu toate acestea, în ziua anunțului, CEO-ul OMV, Alfred Stern a susținut decizia finală luată de OMV Petrom şi Romgaz privind planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep.
„Având în vedere că România urmează să devină cel mai mare producător de gaze naturale din UE, Neptun Deep ar urma să ofere o sursă de energie fiabilă şi sigură în regiune, întărind în acelaşi timp poziţia grupului nostru în regiunea Mării Negre şi în Europa de Sud-Est”, a declarat atunci şeful OMV, potrivit Reuters.
Veto-ul Austriei cu privire la aderarea României la spațiul Schengen
Conflictul de interese dintre OMV și guvernul român se suprapune contextului diplomatic delicat pe care Austria l-a creat odată cu refuzul de a accepta aderarea României la spaţiul Schengen la finalul anului 2022.
Nevoia Austriei de a avea acces la gaz nou vine şi în contextul unei dependenţe masive de importurile din Rusia. “Austria, faţă de alte state din Uniunea Europeană, încă ia la fel de mult gaz din Rusia ca înainte de război.”, scrie nytimes.com. “În cele 17 luni de când Moscova le-a ordonat soldaţilor săi să intre pe teritoriul Ucrainei, ţările europene s-au mişcat surprinzător de repede pentru a-şi reduce dependenţa de importurile ieftine (mai ales în cazul Germaniei – n.red.) de gaz rusesc. În contrast însă, Austria, care primea 80% din necesarul său de gaze din Rusia înainte de invazie, tot lua peste 50% în mai. În martie, importurile etau de 74%. Atâta vreme cât Rusia vinde gaze, Austria va cumpăra, a spus şeful OMV luna aceasta (iulie – n.red.)”, mai scriu jurnaliştii de la nytimes.com, citați de Business Magazin.
OMV Petrom şi Romgaz au anunţat în iunie 2023 decizia de a continua investițiile în perimetrul Neptun Deep, într-un cuantum de 4 miliarde de euro. Rezervele recuperabile de gaze se ridică la 100 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern al României pe 10 ani. Oficialii OMV Petrom au declarat de mai multe ori că prima destinaţie pentru gazul din Marea Neagră va fi România, deși legal nu au nicio obligaţie.
În prezent, în ciuda nemulțumirilor din România și Bulgaria față de refuzul Austriei de a admite cele două țări în spațiul Schengen fără controale la frontierele UE, cancelarul federal își menține veto-ul.
Premierul Marcel Ciolacu a amenințat recent că va da în judecată Austria din cauza veto-ului. Experții în drept european văd însă puține șanse pentru un astfel de proces. „Dacă cancelarul Nehammer își va exercita din nou, în mod nejustificat, dreptul de veto, eu, în calitate de prim-ministru, voi fi nevoit să contest decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiție pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare”, a declarat Marcel Ciolacu, într-un interviu pentru Der Standard.
