Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să „răspundă la întrebări foarte serioase” pentru moartea opozantului Aleksei Navalnîi, care vineri a decedat subit în detenţie din cauze încă neelucidate.
„Trebuie să fie clarificate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanţele morţii sale”, a indicat Stoltenberg, care s-a declarat „profund întristat şi tulburat” de moartea activistului rus, potrivit Reuters.
Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „profund tulburată şi întristată de vestea morţii lui Aleksei Navalnîi”. „Putin cel mai mult se teme de disidenţa din partea propriului popor. O reamintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin şi regimul său. Hai să ne unim în lupta noastră pentru a apăra libertatea şi siguranţa celor care au curajul să apere democraţia!”, a clamat ea.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus cu UE consideră „regimul rus” ca fiind „singurul responsabil pentru moartea tragică” a opozantului. „Aleksei Navalnîi a luptat pentru valorile de libertate şi democraţie. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem (…) Adresez condoleanţele mele sincere familei sale şi celor care luptă pentru democraţie peste tot în lume. Combatanţii mor, dar lupta pentru libertate nu se opreşte niciodată”, a scris Michel pe reţeaua socială X, potrivit AFP.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat „îngrozită” de moartea opozantului rus, despre care a afirmat tot pe reţeaua X că „Rusia i-a luat viaţa şi libertatea, dar nu şi demnitatea”, iar „umanitatea a pierdut un luptător al cărui curaj va fi amintit timp de generaţii”.
În acest timp, prima reacţie de la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt pentru securitate naţională a preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan. „Dacă se confirmă, este o tragedie teribilă. Şi dată fiind istoria lungă şi josnică a guvernului rus de a le face rău opozanţilor săi, ea ridică semne de întrebare, evidente şi reale asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo”, a spus acesta într-un interviu.
După ce decesul lui Navalnîi va fi confirmat şi Washingtonul va avea detalii suplimentare, „vom stabili atunci ce urmează”, a completat responsabilul american.
Premierul britanic Rishi Sunak a primit decesul lui Navalnî ca pe o „veste teribilă”. „Unul dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai democraţiei ruse, Aleksei Navalnîi a demonstrat un curaj teribil pe parcursul întregii sale vieţi”, a mai transmis premierul britanic în mesajul său.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat de asemenea „foarte întristat” de relatările privind decesul lui Aleksei Navalnîi, care în opinia sa este un semn „teribil” al modului cum Rusia s-a schimbat în ultimii ani.
Moartea lui Navalnîi „ne aminteşte de realitatea regimului lui Vladimir Putin”, care l-a făcut pe opozantul rus „să plătească cu viaţa rezistenţa în faţa unui regim opresiv”, a comentat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné, de la care a venit prima reacţie a Parisului referitoare la decesul activistului rus.
La rândul său, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski l-a descris pe Navalnîi drept un erou. „Inima mea este acum alături de familia lui Aleksei Navalnîi, care este un erou şi un simbol pentru toţi democraţii Rusiei. El a fost condamnat prin acuzaţii fabricate. A fost dus în închisoare, unde a trăit în condiţii teribile. Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea”, a transmis şeful diplomaţiei poloneze.
O reacţie şi mai virulentă a venit din partea preşedintelui Letoniei, Edgars Rinkevics, care a scris pe reţeaua socială X că „Navalnîi a fost asasinat brutal de Kremlin”. „Acesta este un fapt pe care oricine trebuie să-l ştie despre adevărata natură a actualului regim rus”, a indicat preşedintele leton.
Știre inițială
Opozantul rus Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al lui Vladimir Putin, a murit vineri într-o închisoare în Arctica, în care ispăşea 19 ani de închisoare, anunţă serviciile penitenciare (FSIN), relatează AFP.
”La 16 februarie 2024, în centrul Penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A. A, s-a simţit rău după o plimbare (…). cauzele morţii sunt pe cale să fie stabilite”, anunţă înttr-un comunicat fialiala FSIN din regiunea arctică Iamal.
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost ”informat cu privire la deces”, anunţă Kremlinul.
Activistul anticorupţie, în vârstă de 47 de ani, era încarcerat într-o colonie penitenciară izlată, în Arctica, în condiţii foarte dificile.
El ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare cu privire la ”extremism”.
El a sosit în acest nou centru de detenţie, în Iamalo-Neneţia, la sfârşitul lui decembrie, după un lung transfer în care apropiaţii săi nu au primit nicio veste, provocând îngrijorări în străinătate.
Susţinătorii săi dădeau asigurări atunci că autorităţile ruse căutau să-l izoleze şi mai mult, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din martrie, în care o victorie a lui Vladimir Putin nu ridică nicio îndoială.
La începutul lui ianuarie el anunţa pe reţele de socializare că a fost trimis ”şapte zile la izolare” pentru că nu s-a identificat în mod corect.
Această măsură a fost aplicată imediat după ”ieşirea sa din carantină”, a cărei dată nu a precizat-o,
”Ideea că Putin ar fi satisfăcut de faptul că m-a băgat într-o cabană din Marele Nord şi că nu voi mai fi torturat în izolare era nu doar laşă, ci naivă”, denunţa el.
