Speriat, scârbit, dezamăgit de știrile legate de viața social-politică-economică autohtonă, un prieten a decis să se rupă de actualitatea românească și să consume doar informații externe. A dezvoltat o întreagă teorie despre cum „micul” e în cele din urmă influențat de „marele” din apropiere, așa că nu avea rost să își mai consume energia și timpul cu informațiile interne.
Ieri, ne-am întâlnit întâmplător. Știrile externe îi retezaseră orice chef de viață. Violențele din Spania, atentatul dement din SUA, atacul din Franța au fost picăturile care au umplut paharul, plin de terorism, ISIS și alte nenorociri abătute asupra bietei noastre planete. L-am întrebat dacă nu se reorientează, din nou, și să se concentreze pe astronomie, poate în afara Pământului lucrurile sunt mai calme. M-a privit trist și mi-a cerut să păstrăm un moment de reculegere pentru că simțul umorului i-a murit într-un atentat.
E tot mai clar că suntem condamnați să trăim într-o lume cu busola pierdută, în care niște „triști” ne asasinează constant cheful de viață.
