O grupare de traficanți care controla vânzarea de droguri de mare risc în Valea Jiului, formată din opt persoane, a fost condamnată la un total de aproape 50 de ani de închisoare.
Opt traficanți, șase femei și doi bărbați, au obținut sume uriașe de bani pe parcursul anilor 2021 și 2022 în urma vânzării de substanțe psihoactive în majoritatea localităților din Valea Jiului. Anchetatorii de la BCCO și DIICOT au documentat peste 2.600 de acte materiale, reprezentând tot atâtea vânzări de droguri.
În 23 octombrie 2023, Tribunalul Hunedoara a pronunțat prima hotărâre în dosarul penal aflat pe rolul instanței. Inculpații sunt judecați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de mare risc și efectuarea de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație eliberată în condițiile legii.
Vezi și 27 de percheziţii la persoane suspectate de trafic de etnobotanice
Condamnările aplicate de instanță în 23 octombrie 2023: Ardelean Rostaș – 7 ani de închisoare, Maria Iuliana Ștefănuț – 7 ani și 6 luni de închisoare, Minodora Valeria Florea – 10 ani de închisoare, Viorica Luca – 6 ani de închisoare, Simona Olga Rostaș – 6 ani și 6 luni de închisoare, Gabriela Iozefina Ene – 5 ani și 6 luni de închisoare, Florin Octavian Mihai – 6 ani și 10 luni de închisoare. Judecătorul a mai dispus confiscarea de la cei opt membri ai grupării a sumei totale de peste 130.000 de lei ridicată la percheziții.
Cum funcționa grupul infracțional
Membrii grupării fac parte din două familii din zona Văii Jiului. În cadrul grupului specializat în vânzarea de droguri de mare risc și etnobotanice, constituit în cursul anului 2021, Ardelean Rostaș este liderul grupului infracțional şi persoana care coordonează activitățile de aprovizionare şi ulterior de vânzare a drogurilor sau substanțelor interzise. Deținerea și gestionarea finanțelor grupului infracțional sunt, de asemenea, apanajul liderului grupării infracționale; acesta nu se implică în mod nemijlocit și vizibil în vânzarea de droguri, decât rareori, când soția și fiicele sale nu pot distribui drogurile.
Concubina acestuia, Minodora Valeria Florea, este un alt membru al grupului infracţional, cu rolul de a depozita cantitățile de substanțe psihoactive, de a supraveghea zona din vecinătatea unuia dintre locurile de distribuție a drogurilor și chiar de a distribui droguri de la geamul locuinței.
Mama acesteia, respectiv Maria Iuliana Ștefănuț, este membru al grupului infracţional, cu rol activ de distribuție stradală a drogurilor și substanțelor interzise sau de distribuție de la domiciliu sau din vecinătatea acestuia.
Un alt membru al grupării infracționale este Gabriela Iozefina Ene, având de asemenea rol de distribuție stradală a drogurilor, de distribuție la domiciliu sau în vecinătatea adresei de domiciliu, fie singură, fie împreună cu Maria Iuliana Ștefănuț. Mașina familiei, este condusă exclusiv de Gabriela Iozefina Ene, care îndeplinește astfel și funcția de ”șofer” al grupării și, implicit, de transportator al drogurilor pe raza Văii Jiului.
Potrivit rechizitoriului DIICOT, membrii grupării depozitau marfa la adresa de pe strada Viitorului din Lupeni, iar ulterior o comercializau stradal în municipiile Lupeni şi Vulcan. Pentru o perioadă de timp corespunzătoare sezonului cald, aceştia au comercializat substanţele psihoactive chiar de la geamul locuinţei situate la parterul blocului, însă o dată cu venirea frigului, traficanții şi-au schimbat modul de operare.
Tânăr înecat după o supradoză
Maniera în care au operat membrii grupării a fost influenţată şi de faptul că un tânăr din Vulcan, cunoscut consumator de substanţe psihoactive, care îşi procura astfel de substanţe de la membrii grupului, a murit în 2021 prin înecare în râul Jiu, existând suspiciunea că a consumat substanțe interzise achiziționate de la această grupare infracțională. În perioada septembrie 2021-aprilie 2022 gruparea infracțională a închiriat de 8 ori vehicule de la o societatea comercială, cu care s-au deplasat la Timișoara pentru achiziția de droguri. Scopul închirierii vehiculelor a fost acela de a masca operațiunile ilegale în care erau implicați. Etnobotanicile erau vândute cu suma de 20-25 de lei plicul care conținea mai puțin de un gram de substanță.
În dosar a fost autorizat și un agent sub acoperire, care să cumpere droguri de la membrii grupării. În probele cumpărate de investigator s-a pus în evidență un produs din clasa cannabinoizi sintetici, fiind notificat ca ”substanță psihoactivă nouă” sistemului european de alertă timpurie, în 2020. In alte probe achiziționate de agent au fost identificate droguri de mare risc, din categoria etnobotanicelor.
”Despre efectele pe care le produce această substanță pe care o vinde (…) că eu simt la început un bâzăit în cap, după care intri într-o stare de somn, dar menționez că este de fapt o stare de amorțeală a corpului, pentru că tu ești conștient de ce se întâmplă în jurul tău, auzi, vezi dar nu te poți mișca, nu poți vorbi, ești ca o legumă. Acest efect durează aproximativ 30 de minute”, a declarat un martor.
”Etnobotanicele astea îți creează dependență, corpul îți cere, transpiri, devii agitat și noaptea nu poți să dormi dacă noaptea nu fumezi. Eu de-aia îmi cumpăram o doză pentru dimineața și una pentru seara. Parcă aceste substanțe îți umblă la creier. Din punctul meu de vedere cred că 70% din tinerii pe care îi știu eu din Lupeni fumează etnobotanice”, a spus un alt martor-consumator.
Consumator cu cinci tentative de suicid
”Consider că peste 70% din tinerii din toată Valea Jiului se droghează. Fiind un fost consumator, îi văd seara și îi recunosc. Aceștia consumă în mare parte în zonele puțin frecventate, pe la bar, prin parcuri”, le-a declarat un alt consumator. Un martor a declarat în cursul urmăririi penale cinci tentative de suicid, în urma consumului.
”Vânzările de substanţe cu efect psihoactiv s-au desfăşurat zilnic, in cantităţi mari, şi a constituit singura sursă de venit a celor şapte inculpaţi, care până la momentul arestării nu au avut alte venituri legale, care să le asigure subzistenţa. Inculpaţii au cunoscut efectele nocive asupra sănătăţii pe care drogurile de mare risc şi substanţele cu efect psihoactiv le au şi, tocmai de aceea, nu au consumat asemenea substanţe, nici măcar pentru a testa calitatea lor la momentul cumpărării; pentru test, au oferit substanţe cu efect psihoactiv unor consumatori din cercul lor, ceea ce face ca faptele lor să fie cu atât mai grave.
Activitatea lor a fost gândită astfel încât să funcţioneze ca un magazin cu vânzare la punct fix – apartamentele celor două familii – unde cumpărătorii erau serviţi la orice oră de oricare dintre membrii grupării care era acasă, toţi având acces la substanţele interzise depozitate în cele două apartamente cât şi cu livrare la consumatori, fie la locuri de întâlnire prestabilite, pe stradă, fie chiar la locuinţa consumatorilor care cumpărau cantităţi mai însemnate”, a pecizat judecătorul care a pronunțat condamnările. Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel Alba Iulia.
