Noi am mărit amenzile pentru a crește gradul de conformare la reguli. Faptul că s-a luat deizia CCR nu înseamnă că nu se mai dau amenzi. Se dau amenzile la nivelul anterior ordonanței de urgență”, a spus joi premierul Ludovic Orban, întrebat despre modul în care polițiștii îi vor sancționa pe cei care nu respectă prevederile ordonanțelor militare.
Reacția lui Orban vine după ce Curtea Constituțională a admis miercuri sesizarea Avocatului Poporului împotriva OUG 34/2020, actul normativ prin care guvernul a introdus amenzi de până la 20.000 de lei pentru nerespectarea ordonanțelor militare și a condițiilor de ieșire din case în perioada stării de urgență.
Problema e că CCR a declarat neconstituțională ieri și prevederea anterioară privind amenzile, cuprinsă în OUG 1/1999, ceea ce înseamnă că la acest moemnt există un vid legislativ.
Curtea Constituțională a precizat într-un comunicat că a decis, cu unanimitate, că OUG 34 este neconstituțională în integralitate: „A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.”
Amenzile la nivelul anterior OUG 34 erau stabilite prin OUG 1/1999. Însă printr-o altă decizie dată tot miercuri, Curtea Constitutțională a declarat neconstituțional și articolul 28 din această ordonanță de urgență referitor la cuantumul amenzilor.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, (…) a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale”, se arată în comunicatul Curții.
Judecătorii CCR au apreciat că „stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei”. Mai mult, prevederile art. 28 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală, menționează CCR.
De aceea, Curtea a constatat că „prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție”.
