Este normal ca încrederea în Guvernul Bolojan să fie scăzută într-o România în care un milion jumătate de bugetari își simt posturile în pericol. Chiar dacă mare parte dintre bugetari sunt oameni muncitori, români cu salar și muncă la stat, mai există o parte care a ajuns la stat pe salar grație ”găștilor” politice. Aceștia din urmă ar trebui să simtă frică, ei fac rău statului român pentru că primesc salarii nejustificate.
Mai există o altă parte care face joc de glezne pe banii românilor, magistrații! Aceștia au ajuns adevărate capete nobiliare cu pensie de la 50 de ani și cu beneficii nebănuite. Ei ar trebui să pună mâna să rezolve dosare de politicieni care scapă cu banii furați de la stat… dar n-au vreme. Magistrații se pensionează!
Deci, puțini bugetari vor avea probleme dacă programele ”bolojaniste” reușesc, dar, prin contagiune, românii se uita în gura extremiștilor care-și spun suveraniști. Păcat!
Digitalizarea ANAF și lupta cu munca la negru
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, 11 iulie, că în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale vor fi incluse modificări esențiale privind legislația fiscală, digitalizarea ANAF și creșterea gradului de colectare a taxelor.
„Nu putem crește gradul de încasare de pe o zi pe alta. Fenomenele care au dus la această situație s-au acumulat în ani de zile. De exemplu, în sectorul construcțiilor mici, munca la negru este o constantă. Dar pentru controale serioase trebuie indicatori de performanță reali, nu doar bifa unor inspecții fără efecte”, a spus Bolojan.
Vezi Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale: impact și reacții politice
El a subliniat lipsa de entuziasm în cadrul ANAF pentru digitalizare: „Dacă am avea analize de risc generate digital, am vedea exact unde sunt problemele. Așa, suntem într-un deșert informațional. Controalele nu sunt eficiente.”
Premierul a criticat și lipsa de unitate în aplicarea controalelor și a susținut că unele societăți au fost protejate: „Avem practici neunitare. Unele societăți au fost avertizate din timp de controale, s-au emis procese verbale cu sume mai mici decât cele reale, iar consilierii fiscali sunt adesea înrudiți cu cei care controlează.”
Pensiile speciale, în centrul atenției: „Nu mai putem continua așa”
Un alt punct esențial al pachetului vizează reforma pensiilor speciale, în special ale magistraților. Premierul a precizat că realitatea arată o pensionare accelerată în rândul acestora: „90% dintre magistrați se pensionează la 48 de ani. Nu mai putem continua așa. Pentru toate profesiile – cu excepția celor ce necesită efort fizic – vârsta standard ar trebui să fie 65 de ani.”
Bolojan a mai arătat că actuala formulă de calcul a pensiei magistraților este excesiv de generoasă: „Pensia e 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. În realitate, e egală cu ultimul salariu. Mai există undeva așa ceva în spațiul public?”
Reforma va fi inclusă în pachetul ce urmează a fi adoptat la finalul lunii iulie, cu scopul de a corecta dezechilibrele sistemului de pensii și de a reduce presiunea asupra bugetului de stat.
Reforma companiilor de stat: indicatori reali, pierderi limitate, transparență
Premierul Ilie Bolojan a precizat, tot vineri, într-o conferință de presă, că al doilea pachet de măsuri va viza și reforma companiilor în care statul este acționar majoritar. Acestea vor trebui să reducă pierderile, să-și modifice indicatorii de performanță și, ideal, să genereze profituri.
„De la indemnizații, la pierderi, tabloul general al companiilor de stat e prost. Activele sunt mult sub potențialul pieței. E nevoie de restructurare serioasă, ca aceste resurse să poată fi reinvestite în sănătate și educație”, a spus Bolojan.
Se preconizează modificări legislative importante:
- Reducerea numărului de membri în consiliile de administrație;
- Plafonarea indemnizațiilor;
- Stabilirea unor indicatori de performanță reali, nu formali;
- Publicarea tuturor datelor despre conducerea companiilor, pentru transparență;
- Închiderea companiilor care au pierderi timp de mai mulți ani.
Un alt obiectiv este restructurarea responsabilităților AMEPIP, care în prezent administrează circa 1.400 de societăți: „E imposibil de gestionat. Vom reduce numărul la 200, cele relevante. Ne vom concentra unde impactul e mare.”
Grupul de lucru pentru acest pachet este condus de vicepremierul Dragoș Anastasiu și include reprezentanți din mai multe ministere.
