Parchetul General a postat un mesaj pe pagina de Facebook în care explică de ce au fost eliminate date cu caracter personal din două comunicate ale Secţiei de investigare a magistraţilor cu privire la dosarul în care a fost pusă sub acuzare fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Secţia de investigare a magistraţilor susţine că a transmis Parchetului General două comunicate de presă, însă a fost dat publicităţii unul singur, din care lipsesc mai multe date.Astfel, în comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu apare numele Laurei Codruţa Kovesi, ci se vorbeşte de „un fost procuror general al PÎCCJ”.
„Luând act de anumite afirmaţii folosite în articole apărute în mass-media, referitor la ‘cenzurarea’ unor comunicate ale Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele. În conformitate cu dispoziţiile art.3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public: ‘Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop’. Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente”, spune Parchetul General.
Art.62, alin.(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 şi prin OUG nr.92/2018 prevede: „Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare”.
Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 stipulează: „(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11(1), următoarele informaţii: (…) d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii”.
Parchetul General menţionează că practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României: Regulamentul general privind protecţia datelor – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE; Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie.
Directiva UE garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită. Parchetul General invocă şi legislaţia internă, existând o jurisprudenţă bine conturată.Parchetul General explică şi faptul că varianta prescurtării numelor sub forma acronimului poate duce, indirect, la identificarea persoanei.
