Parlamentul României a adoptat o modificare legislativă semnificativă care vizează dreptul soților de a-și păstra numele dobândit în timpul căsătoriei și după desfacerea acesteia. Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional, modifică articolul 383 din Codul Civil, eliminând barierele care condiționau păstrarea numelui de acordul celuilalt soț. Această schimbare este considerată istorică pentru dreptul familiei din România, deoarece prioritizează interesul individual și identitatea persoanei în fața voinței fostului partener.
Eliminarea consimțământului obligatoriu al fostului soț
Până la această modificare, legislația prevedea că, în lipsa unei înțelegeri între soți, instanța putea încuviința păstrarea numelui doar pentru motive temeinice, justificate în fața judecătorului.
Noua reglementare stipulează că soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, iar în absența unei înțelegeri, instanța va putea dispune acest lucru ori de câte ori există un interes legitim. Schimbarea majoră constă în faptul că opoziția fostului soț nu mai reprezintă un impediment decisiv, instanța având acum libertatea de a decide în favoarea solicitantului dacă acesta dovedește o continuitate necesară în viața socială sau profesională.
Protecția identității profesionale și a legăturii cu copiii
Argumentele care au stat la baza acestei legi vizează evitarea situațiilor în care refuzul acordului privind numele era folosit ca instrument de presiune în timpul procesului de divorț.
Vezi și Trump, Musk și un divorț geopolitic cu ecouri în Estul Europei
S-a avut în vedere situația persoanelor care au activat sub numele din căsătorie timp de zeci de ani, construindu-și o reputație profesională sau academică. Totodată, păstrarea numelui este esențială pentru părinții care doresc să poarte același nume cu copiii lor minori după divorț, evitând astfel confuzii administrative sau disconfort social în relația cu instituțiile de învățământ sau autoritățile de frontieră.
Alinierea la standardele europene de drept civil
Modificarea articolului 383 din Codul civil aliniază legislația din România la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Inițiatorii proiectului au subliniat că actualizarea Codului Civil aliniază România la practicile juridice din alte state europene, unde dreptul la nume este considerat un atribut fundamental al personalității. Prin această simplificare, se estimează o reducere a duratei proceselor de divorț și o scădere a gradului de conflictualitate între foștii parteneri.
Legea urmează să fie trimisă spre promulgare Președintelui României, urmând să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, oferind o protecție sporită identității cetățenilor în momentele de tranziție personală.
Impactul asupra românilor din Diaspora și procedurilor administrative
Noua reglementare are un impact major și asupra cetățenilor români din Diaspora, care se confruntau cu dificultăți suplimentare în obținerea acordurilor notariale sau în reprezentarea prin avocați pentru proceduri de păstrare a numelui. Eliminarea necesității consimțământului înseamnă mai puține drumuri la consulate și costuri administrative reduse.
Odată cu intrarea în vigoare a legii, procedura de divorț va deveni mai previzibilă, iar actele de identitate, diplomele și restul documentelor profesionale nu vor mai trebui modificate obligatoriu, asigurând o stabilitate juridică și socială mult mai mare pentru mii de cetățeni români care trec anual prin procesul de desfacere a căsătoriei.
