Abia finalizat, Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia stârnește deja controverse, atât din punctul de vedere al formei, cât și al posibilelor înțelesuri. Construcția a fost realizată de sculptorul Mihai Buculei, după un proiect cu care, acum 25 de ani, pe vremea lui Ion Iliescu, a câștigat un concurs realizat de Ministerul Culturii. Un proiect pe care Guvernul l-a considerat de actualitate.
În urmă cu 25 de ani, lucrarea lui Mihai Buculei, reprezentând 4 cruci care se îmbrățișau în partea de sus, adică cele patru provincii românești care se uneau, era declarată cea mai bună din 27 de machete, la concursul organizat în 1993 de către Ministerul Culturii. Inițial, lucrarea trebuia să marcheze 75 de ani de la înfăptuirea Unirii, dar din lipsă de bani, construcția ei s-a amânat pe termen nelimitat.
În 2008, un nou concurs la minister a desemnat din nou proiectul lui Mihai Buculei, ca fiind cel mai bun. Nici atunci nu au fost bani, așa că, abia la aniversarea a 100 de ani de la Unire, a început în sfârșit construcția lui.
Peste 10 milioane de lei costă monumentul realizat în fabrică și adus, ca un lego, la fața loculului. A spus-o înainte de a începe construcția, însuși Buculei. În cifre, despre monument se poate spune că are aproximativ 22 de metri, cam cât un bloc de 7 etaje, şi o masă de 1.530 de tone. Secţiunea stâlpilor-bolovani este de 2.20/1.60, înălţimea lor ajunge la 2 metri. Preţul contractului este de 10.209.700 lei, TVA inclus.
Controversele din jurul înțelesurilor. Nici nu a fost montat bine că au și apărut criticile în jurul lui. Este vorba în primul rând de contrverse legate de înțelesul monumentului.
”Este un semn al unirii, adică cele patru puncte cardinale ale României, a românilor care s-au unit din cele patru părți ale ținuturilor românești, sub o cupolă formată din patru cruci pentru că suntem un popor creștin”, a explicat, la un moment dat, autorul lucrării, artisul Mihai Buculei.
”Nu reușesc să decodific mesajul acestui monument. Acum este neterminat, ceea ce arată mai mult a camuflaj, cu schelele alea. Mă întreb ce va fi când le vor da la o parte, că ceea ce întrevăd eu acolo, pare să concureze, în materie de non-sens, micul sau cartoful în țepușă din centrul Bucureștiului. Ală are ca și simbolistică Revoluția, ala e simbolismul” a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, prezent la o dezbatere organizată la Alba Iulia, care l-a asemănat cu pilonul unei autostrăzi suspendate.
Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a simțit nevoia unei reacții. ”Nu detest și nu refuz opinia, mai ales cea critică. Domnul Popescu a deschis o supapă prin care cei critici la adresa monumentului își pot consuma nemulțumirea. A făcut-o în stil propriu, fără apel și ar fi fost culmea să se abțină. Și sentimentul de a nu fi de acord unește. O acceptare la scară largă e imposibilă pentru lucruri mult mai neînsemnate într-o țară sau o comunitate. Deplâng faptul că alți artiști nu au tentat ministerul și cu alte opțiuni care să simbolizeze Unirea” a scris pe contul său de facebook, Mircea Hava.
În discuție a simțit nevoia să intervină și noul ministru al Culturii, senatorul de Alba Daniel Breaz. „Lucrarea marelui sculptor Mihai Buculei arată impresionant şi vreau, cu acest prilej, să le mulţumesc pentru sprijin, responsabilitate şi seriozitate tuturor factorilor responsabili implicaţi, astfel încât, la data aniversării marelui eveniment al Centenarului Marii Uniri, 1 decembrie 2018, să putem cinsti aşa cum se cuvine memoria înaintaşilor noştri”, a declarat Daniel Breaz care, după ce a fost numit ministru a făcut prima ”vizită de lucru” la monument.
Însă dezbaterea nu se poartă doar între jurnaliști, politicieni, arhitecți și specialiști, ci și la nivelul locuitorilor orașului. ”Este un monument care îi arată pe români cu capetele plecate. Este foarte realist. Așa am stat noi secole la rând și așa a simțit nevoia domnul sculptor să ne reprezinte” a spus Neluțu Stan, unul dintre localnici.
”Este foarte frumos, acest monument reprezintă unirea celor patru provincii românești în 1918, reprezentată de cele patru cruci, care pentru mine sunt superbe. Mai reprezintă și cele patru puncte cardinale ale României (…) Mulți români nu au fost de accord cu acest monument, dar eu mă gândesc că orice alt monument era, tot se găseau comentarii” explică, pe de altă parte, Cosmin Toma.
Controverse din cauza formei. Din cauza formei, monumentul a devenit subiect de discuție și de contestație și în mediul on-line, unde a fost botezat ”Monumentul Facebook”. Totuși, construcția a fost proiectată în anii 90 și nu are nici o legătură cu rețeaua de socializare.
”Mie nu-mi anulează angajamentul de a împlini Ansamblul Unirii, chiar dacă discuția aluneca dinspre fond spre formă. Simbolul aruncă în ring argumente care dau dreptate ambelor tabere, însă vă invit să nu pierdem esența: în amontele acestei decizii au fost puțini care au oferit altceva” crede primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, care mai speră ca monumentul va primi multe ”likeuri” de la vizitatorii care vor veni la Alba Iulia, de 1 decembrie.
