Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, susţine că ”aşa-zisa reducere” a deficitului bugetar prezentată de Guvernul Bolojan este ”o minciună contabilă` şi că, în realitate, ”statul trăieşte pe datorie, ascunde plăţi, manipulează fondurile europene şi împinge România spre stagnare economică şi colaps bugetar, în timp ce cheltuielile cresc mai repede decât veniturile”.
„Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB. Se laudă pentru că susţine că a scăzut deficitul bugetar cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025. Iată, însă, ce se poate vedea la o citire mai atentă a execuţiei bugetare: Ambele deficite bugetare, atât cel pe 2024, cât şi cel pe 2025, sunt mincinoase, pentru că guvernul ne anunţă doar deficitul calculat pe numerar, nu cel real. Adică exclude din această raportare plăţile pe care trebuia să le facă şi nu le-a făcut, întârziindu-le cu bună ştiinţă. De exemplu, numai către furnizorii de gaze şi electricitate guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei, ca urmare a schemei de plafonare şi compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere”, afirmă Peiu, conform unui comunicat transmis de AUR.
El afirmă că deficitul bugetar real pe 2024 – 9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar – a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.
”Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix acelaşi cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri. Dacă vom compara veniturile curente şi cheltuielile curente, ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% faţă de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, faţă de 2024. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al ţării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene şi al aranjamentului contabil al acestora”, argumentează liderul senatorilor AUR.
El explică faptul că veniturile curente sunt cele care intră regulat în bugete: impozitele directe (pe venit, pe profit), cele indirecte (TVA, accize), cele pe proprietate, contribuţiile (CAS şi CASS), plus veniturile nefiscale. În plus, statul mai încasează, an de an, venituri de la UE. Pe 2025, fondurile de la UE au fost: 40 de miliarde de lei plăţi efectuate de guvern şi prefinanţări, plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, plus 23 de miliarde de lei din PNRR, plus încă 3,3 miliarde de lei plăţi diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024.
Conform lui Peiu, cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcţionare a statului (bunuri şi servicii), pensiile, alocaţiile, voucherele şi alte forme de asistenţă socială, plus diverse cheltuieli făcute cu sumele încasate din fonduri europene (subvenţii agricole, programe de sprijin etc.).
”În plus faţă de cheltuielile curente, guvernul a mai cheltuit 67 de miliarde de lei pentru investiţii (cheltuieli de capital). Pentru 2025, cheltuielile de capital sunt doar cu 2 miliarde de lei mai mari decât în 2024. Cât priveşte cheltuielile cu fonduri europene, avem, în 2025: 14,3 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, 28,7 miliarde de lei din componenta de grant a PNRR şi 13,7 miliarde de lei din componenta de împrumut a PNRR, plus încă 1,7 miliarde de lei cheltuiţi din fonduri rambursabile; în total, 58,7 miliarde de lei, cu 16 miliarde de lei mai mult decât în 2024”, spune Petrişor Peiu.
Concluzia sa este că, în 2025, guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus faţă de 2024 de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus faţă de 2024.
”Ca rezultat al economiei, reţinem că putem vorbi de o stagnare, dacă nu chiar de recesiune, căci avem o creştere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, datorată integral inflaţiei (peste 9%). Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, în linie cu inflaţia, deci creşterea TVA cu 2 puncte procentuale nu s-a „văzut” deloc în creşterea încasărilor. Au crescut, în schimb, veniturile din impozitele directe, ca efect al eliminării facilităţilor (cu 20% cele pe venit) şi al limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele din impozitele pe profit); de asemenea, contribuţiile au crescut cu 10%, tot ca urmare a eliminării facilităţilor fiscale”, afirmă liderul senatorilor AUR.
În opinia sa, creşterile de impozite directe au avut efect, cele de TVA şi de accize au avut doar efect de scădere a încasărilor, ”adică s-a inhibat consumul”.
”Cheltuielile cu asistenţa socială (pensii, alocaţii, vouchere etc.) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024; cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educaţie, iar creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii este mai mică decât rata inflaţiei. Avem, în schimb, o creştere majoră, cu 14 miliarde de lei, a cheltuielilor cu dobânzile! Pe 2025 s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor; în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei pentru dobânzi”, mai afirmă Peiu.
Servicii design interior în Iași – Cum te ajută un designer interior să îți transformi locuința?
El declară că ”rezultatul financiar al statului român depinde exclusiv de bunăvoinţa Comisiei Europene, căci aparenta îmbunătăţire a deficitului bugetar „pe numerar” se datorează exclusiv manipulării fondurilor europene şi faptului că i s-a dat guvernului o gură de aer uriaşă, de peste 24 de miliarde de lei, direct ca un favor, căci România nu îndeplinea condiţiile pentru încasarea acestor sume”.
