Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, răspunde criticilor primite în urma proiectului ministerului de desfiinţare a Secţiei Speciale şi subliniază că CSM poate perfecţiona acest act normativ, iar asociaţiile de magistraţi pot trimite, de asemenea, propuneri. „La urma urmei, un proiect a fost pus pe masa netedă a CSM, nu direct în Monitorul Oficial, prin OUG, nu direct pe masa și mai netedă a Parlamentuluj, prin angajare de răspundere”, întreabă ministrul care conchide că „ceva imperfect e mai mult decât nimic”.
Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale. Uniunea Salvați România a contestat propunerile, susţinând că i se oferă puteri sporite procurorului general în ceea ce privește trimiterea în judecată a unui magistrat și că magistrații capătă o imunitate specială.
Cătălin Predoiu spune că a luat act de reacțiile diverse, unele critice, că le priveşte cu seriozitate şi că va reflecta la ele. Spune că înâelege criticile, dar nu atitudinea vehementă, procesul de intenţie şi jignirile.
El invită la dialog şi spune că proeictul poate fi perfecţionat de CSm şi în urma propunerilor venite din partea magistraţilor
„La urma urmei, un proiect a fost pus pe masa netedă a CSM, nu direct în Monitorul Oficial, prin OUG, nu direct pe masa și mai netedă a Parlamentuluj, prin angajare de răspundere. Era mai bine să procedăm direct la intervenție?! O să reflectez și la acest lucru, dacă e cazul să propun Premierului, dacă împrejurările o cer. În fond, și OUG și angajarea de răspundere sunt proceduri de legiferare constituționale”, a scris Predoiu pe Facebook.
El a răspuns şi criticilor că prin proiect s-ar conferi superimunitate magistraţilor
„Nu e “superimunitate”, e asigurare pentru imparțialitate. Lupta anticorupție și, în general, lupta pentru integritate nu exclude imparțialitatea, nu exclude rigurozitatea. Ba chiar le presupune cu obligativitate. O activistă ONG pe care o stimez imi transmite public că nu înțelege logica din spatele “filtrelor” procedurale din proiect. Este logica inversă cu care acționau în trecutul nu prea îndepărtat unii dintre miniștrii de Justiție, atunci când chemau pe unii dintre procurorii șefi la minister cu unele dosare și le comunicau că sunt interesați de numărul de inculpări, nu de numărul de condamnări. Este logica inversă din spatele unor miniștri care discutau deschis la partid despre stadiul acestor dosare și despre cum le vor accelera ei împotriva inamicilor politici ai prea rafinatului premier în funcție la acea dată. În optica mea, nu trebuie să ne întoarcem la acea logică desuetă și dovedit contraproductivă. O jurnalistă pe care o prețuiesc afirma că nu crede să fi fost vreun magistrat șantajat și niciun abuz, că n-a cunoscut niciunul care să afirme deschis acest lucru.”
E drept, s-a vorbit doar pe la colțuri de acest lucru sau, când s-a vorbit deschis în CSM, s-a vorbit impersonal și general, însă e exorbitant să ceri unui magistrat să recunoască public faptul că a fost presat să dea o soluție sau alta, mai ales după ce a dat-o. Cert este că există această percepție puternică și această temere că lucrurile s-ar putea repeta. Nu cred că sunt apărute din nimic sau din închipuiri. MJ nu poate ignora aceste percepții și temeri, nu legiferăm într-o lume abstractă și ideală, ci într-una concretă și imperfectă. Și cred că este și în interesul DNA să existe aceste filtre pentru ca, într-un timp oarecare, să elimine orice prejudecată și suspiciune că lucrurile vor derapa și apoi “filtrele” vor dispare. Eu, personal, am încredere, de aceea am optat pentru reîntregirea competenței legale a DNA. Dar, ca ministru, încerc să fiu imparțial și să am grijă și de cealaltă parte a magistraturii, care înca nu are incredere”, explică ministrul.
El adaugă că MJ avea de ales între a propune reformarea SIIJ sau desființarea ei cu reîntregirea firească a competențelor DNA şi că a optat pentru firescul instituțional și a înclinat balanța spre DNA: „Odată făcută această opțiune, am avut de ales între a ignora temerile și percepțiile create în anii anteriori în urma “cazului Ploiești” și a altora, sau a ține cont de ele și a reglementa “filtre” procedurale asiguratorii. Am optat să înclin balanța și în cealaltă parte, prin doua “filtre”, Procurorul General și CSM”.
„În concluzie, celor care spun că CSM ar putea abuza de “filtru”, le răspund: să vedem primul abuz al CSM și MJ va propune eliminarea “filtrului”! Celor care vor păstrarea SIIJ, le adresez următoarele întrebări: cum anchetezi un caz de corupție la 500 de km de București cu 15 procurori staționari în capitală? Există acest interes în magistratură, să anchetăm corupția din magistratură? Au auzit de locurile în care clienții vin la judecata dosarelor civile “împodobiți”, ca să plece fericiți?
