Presa internațională, despre decizia CCR: “Dă ministrului Justiţiei control asupra procurorilor, într-unul dintre cele mai corupte state”

0

Presa internaţională scrie că preşedintele român Klaus Iohannis este nevoit să o revoce pe şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, aşa cum cere Guvernul, în pofida protestelor opoziţiei şi comunităţii internaţionale, potrivit hotărârii de miercuri a Curţii Constituţionale. Agenţia de presă AFP comentează că decizia CCR reprezintă “o victorie majoră pentru Guvernul social-democrat”.

AFP

Şeful statului român ”nu are puteri discreţionare” în acest domeniu şi este necesar, astfel, ”să emită un decret de revocare”, în urma cererii Ministerului Justiţiei, arată CCR într-o decizie fără apel, care reprezintă o victorie majoră pentru Guvernul social-democrat, comentează AFP.

Mai mulţi reprezentanţi ai coaliţiei de stânga aflate la putere s-au felicitat imediat de acest anunţ, apreciind, ca preşedintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, că procurorul Kovesi ”ar fi trebuit să demisioneze de mult timp”.

Opoziţia de centru-dreapta consideră însă că această decizie, adoptată cu şase voturi la trei, ”aduce o atingere gravă credibilităţii” CCR.

Peste 1.000 de persoane au ieşit în stradă, la Bucureşti, pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Kovesi şi a ”apăra democraţia”, mai notează agenţia franceză.

”Curtea Constituţională, o ruşine naţională” sau ”Nu vrem să fim o naţiune de hoţi”, se putea citi pe pancarte purtate de manifestanţi adunaţi în faţa sediului Guvernului.

Considerată de susţinătorii săi un simbol al luptei împotriva corupţiei în România, Kovesi, în vârstă de 44 de ani, a fost numită la conucerea acestui parchet în 2013 de fostul preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu. Ea a fost confirmată în funcţie în 2016 de Iohannis într-un ultim mandat de trei ani.

Această fostă jucătoare de baschet se află de mai multe luni în colimatorul Guvernului social-democrat, căruia i-a criticat proiecte controversate de reformă judiciară.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a deschis în februarie o procedură vizând să o revoce, acuzând-o că a ”încălcat Constituţia” şi a ”dăunat imaginii” României în străinătate.

Declarându-se ”puţin convins” de aceste argumente, Iohannis s-a opus acestei proceduri, invocând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Comisia Europeană (CE) şi Consiliul Europei (CoE) – care se opun acestei reforme judiciare, apreciind că poate dăuna independenţei magistraţilor şi compromite lupta contra corupţiei – au criticat procedura de revocare angajată împotriva lui Kovesi.

Într-o ţară considerată drept cangrenată de corupţie, DNA şi-a multiplicat în ultimii ani dosarele vizând aleşi la nivel local şi naţional, ceea ce a antrenat critici în clasa politică şi acuzaţii de abuz de putere.

Kovesi a declarat la sfârşitul lui februarie că, în pofida unor ”atacuri fără precedent” din partea Guvernului, DNA a trimis în instanţă, în 2017, aproximativ 1.000 de persoane, inclusiv trei miniştri, cinci deputaţi şi un senator.

Mii de manifestanţi au protestat în iarnă în România, în semn de susţinere a procurorului, iar o petiţie online în favoarea unei menţinerii în funcţie a primit aproximativ 110.000 de semnături.

Deutsche Welle

După ce au ajuns la putere în decembrie 2016, PSD şi ALDE au căutat să plaseze justiţia sub un control mai strâns al Executivului, scrie Deutsche Welle.

În ultimii patru ani, DNA-ul lui Kovesi a anchetat 60 de oficiali români de rang înalt, incusiv un premier şi peste 40 de parlamentari, dar şi numeroşi români bogaţi, notează DW.

Liviu Dragnea, liderul PSD, este vizat de acuzaţii de abuz, iar DNA pregăteşte un caz împotriva lui. El a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în 2016, după ce a fost găsit vinovat de fraudă electorală.

PSD a încercat la începutul lui 2017 să scoată de sub incidenţa penală o serie de fapte de corupţie prin ordonanţă de urgenţă, pe care a retars-o în urma unor proteste de stradă uriaşe.

”Indiferent ce decide Curtea, voi aştepta motivarea, o voi citi şi voi acţiona adecvat”, a declarat Iohannis înaintea hotărârii CCR.

El a apreciat că motivaţiile lui Toader în vederea revocării lui Kovesi conţin ”argumente slabe” şi a apărat-o.

Sistemul judiciar din România este vizat de un mecanism de monitorizare european.

Toader a salutat hotărârea CC şi a apreciat că Iohannis nu are ”abilitatea legală să evalueze competenţele profesionale şi manageriale ale procurorilor de rang înalt”.

El a pledat în favoarea revocării lui Kovesi pe care a prezentat-o în februarie drept ”autoritară”, a acuzat că procurorii au falsificat probe şi a apreciat că numărul achitărilor e prea mare.

USR a denunţat hotărârea CC drept motivată politic şi menită să ajute PDS şi a acuzat Guvernul că vrea să o înlocuiască pe Kovesi cu cineva mai ”ascultător”.

Tensiuni între preşedintele de centru-dreapta şi Guvernul de centru-stânga au apărut în aprilie, când Iohannis a îndemnat-o pe Viorica Dancila, premierul român, să demisioneze.

The Associated Press

Hotărârea CCR i-a înfuriat pe români, iar 1.500 de persoane au protestat la Bucureşti, iar alte sute de persoane s-au adunat la Timişoara şi Sibiu, denunţând CCR drept ”o sclavă” a PSD, scrie The Associated Press.

Plecarea lui Kovesi ar reprezenta o lovitură la adresa DNA, respectată de români obişnuiţi, Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, comentează AP.

Procurorul Daniel Horodniceanu a criticat hotărârea CC, apreciind că dă prea multă autoritate Ministerului Justiţiei.

USR a acuzat CC că îl privează pe preşedinte de puteri şi-l transformă într-un simplu funcţionar.

REUTERS

Hotărârea CCR limitează puterile preşedintelui şi acordă ministrului Justiţiei, numit politic, un control mai mare asupra procurorilor într-unul dintre cele mai corupte state membre UE, comentează Reuters.

CCR consideră opoziţia lui Iohannis faţă de revocarea lui Kovesi nefondată şi a respins-o.

Legal, preşedintele are ultimul cuvânt de spus în revocarea procurorilor-şefi, cerută de ministrul Justiţiei şi care necesită aprobarea magistraţilor.

Însă CC a stabilit miercuri că preşedintele nu are dreptul constituţional să se opună unei cereri de revocare legale a ministrulu Justiţiei.

Prerogativa sa este să evalueze legalitatea procedurii.

Hotărârile CCR au caracter obligatoriu, iar Curtea urmează să-şi motiveze ulterior hotărârea de miercuri

”La o primă citire, preşedintele poate în continuare să respingă revocarea, dacă poate găsi argumente legale”, a declarat o expertă juridică, Laura Ştefan. ”Însă hotărârea (CC) reduce atribuţiile preşedintelui şi le sporeşte pe ale ministrului Justiţiei”, a apreciat ea.

Sondaje de opinie arată că românii au mai multă încredere în sistemul judiciar decât în Parlament ori Guvern.

Citește și Procurorii CSM îl critică pe Tudorel Toader

Politico

UE a plasat România, la aderarea sa la blocul european, în 2007, sub un mecanism de monitorizare a corupţiei şi reformei judiciare, iar DNA, înfiinţată în 2002, s-a impus abia după instalarea lui Kovesi în 2013, comentează Politico.

Mulţi o consideră drept faţa umană a luptei împotriva corupţiei în România, iar alţii, inclusiv politicieni din coaliţia aflată la putere, o acuză că face jocuri politice, comentează publicaţia.

 

De Vlad Mitu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele