Preţurile aurului şi argintului au crescut puternic luni, atingând noi maxime istorice, la doar câteva zile după ce au depăşit recordurile anterioare, pe fondul orientării investitorilor către active de refugiu într-un context geopolitic şi economic tot mai volatil, relatează CNBC.
Contractele futures pentru aur din SUA, cu livrare în februarie, au urcat cu 1,71%, până la 4.674,20 dolari uncia, după ce săptămâna trecută atinseseră deja un nivel record. Pe piaţa spot, aurul s-a apreciat cu 1,6%, la 4.668,14 dolari uncia.
Creşterea vine în urma anunţului făcut de preşedintele american Donald Trump privind impunerea unor tarife comerciale asupra bunurilor provenite din opt state europene, măsură care va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord pentru ”achiziţia completă şi totală a Groenlandei”.
Retorica privind anexarea insulei arctice a amplificat îngrijorările investitorilor legate de stabilitatea relaţiilor internaţionale.
”Creşterea aurului a fost puternică, dar este susţinută de fundamente care rămân solide. Cu dobânzile reale susceptibile să scadă şi băncile centrale care continuă să îşi diversifice rezervele, există mai multe motive pentru ca aurul să se stabilizeze sau să urce în continuare, decât pentru o corecţie severă”, a declarat George Cheveley, manager de portofoliu pentru resurse naturale la Ninety One, în perspectiva sectorială pentru 2026 publicată luni.
La nivelurile actuale de preţ, marjele din sector sunt estimate la valori de patru până la cinci ori mai mari decât în 2024, potrivit aceleiaşi analize.
Argintul a urmat trendul ascendent al aurului. Contractele futures pentru argint din SUA, cu livrare în martie, au urcat la un nivel record de 93,035 dolari uncia şi erau în creştere cu 5,06%, la 93,02 dolari. Pe piaţa spot, argintul s-a apreciat cu 3,55%, până la 93,16 dolari uncia.
Aurul şi argintul sunt considerate în mod tradiţional active de refugiu, performând bine în perioade de incertitudine accentuată, când investitorii se retrag din activele riscante, precum acţiunile.
Tensiunile recente includ nu doar ameninţările comerciale legate de Groenlanda, ci şi capturarea preşedintelui Venezuelei la 3 ianuarie şi preluarea controlului asupra industriei petroliere a ţării, precum şi declaraţiile contradictorii ale lui Trump privind o posibilă intervenţie militară în Iran, pe fondul represiunii protestelor interne.
Danemarca, în ”dezacord fundamental” cu Trump privind Groenlanda
Bursele europene şi din Asia-Pacific au înregistrat în mare parte scăderi luni, investitorii evaluând impactul potenţial al escaladării geopolitice. Acţiunile unor mari producători auto europeni şi ale companiilor de lux au fost sub presiune, în contextul tarifelor anunţate de Trump, de 10% începând cu 1 februarie, urmând să crească la 25% de la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord.
Indicele Stoxx Europe 600 Automobiles & Parts a scăzut cu 2,2%, iar Stoxx Europe Luxury 10 cu 2,9%.
Statele europene analizează posibilitatea unor măsuri de retorsiune, inclusiv tarife şi alte contramăsuri economice. În paralel, ancheta penală deschisă de Departamentul Justiţiei din SUA asupra preşedintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, a sporit neliniştea investitorilor cu privire la independenţa politicii monetare.
În acest context, conflictul din Ucraina continuă, iar reconstrucţia şi stabilizarea Fâşiei Gaza sunt estimate să dureze ani de zile.
