Prima şcoală profesională în sistem de învăţământ dual care va pregăti specialişti în sudură va fi înființată în localitatea Cadea, aparţinând de oraşul Săcueni din județul Bihor, cu sprijin german.
„Felicit judeţul Bihor pentru înfiinţarea primului proiect pilot pe simulare de sudură din întreaga Românie. Va fi, practic, un Centru de excelenţă în sudură. Nu este doar un centru de formare a viitorilor constructori, noi l-am numit un institut care aduce standarde de calificare recunoscute şi internaţional, nu doar în România. A suda este o artă. Această artă poate să fie însuşită cu talent sau cu mai puţin talent. Acest centru pe care îl formăm va aduce concepte didactice pe care le considerăm foarte eficiente, cu un input minim, dar cu o eficienţă maximă. Aici vom crea condiţii prin mijloace multimedia care să facă această meserie mult mai atractivă, în condiţiile în care există o cerere imensă“, a declarat, în cadrul unei conferinţede presă, Andreas Hart, preşedintele grupului de firme Lucas-Nulle, potrivit Agerpres.
Consiliul Judeţean Bihor a pus marţi bazele primei şcoli profesionale în sistem de învăţământ dual din judeţul Bihor şi prima din ţară în specializarea sudură. Declaraţia de intenţie a fost semnată între Parcuri Industriale Bihor, entitatea Consiliului Judeţean Bihor care va implementa acest proiect, şi trei companii româneşti localizate în Oradea (Selina, Gavella, Autobara) precum şi compania Lucas-Nulle, din Dusseldorf. Alte trei noi firme străine, din parcul industrial I, şi-au manifestat intenţia de a adera la acest proiect.
Şcoala de la Cadea va avea o a doua componentă, cea de formare profesională a adulţilor, reconversie profesionale. Programele vor fi diferite, de trei-şase luni, în funcţie de specializare.
Citește și: Primul proiect de învăţământ dual universitar din țară, implementat la ULBS după model german
Preşedintele CJ Bihor, Pasztor Sandor, a ţinut să aprecieze colaborarea cu Werner Braun, beneficiind de exeperienţa pe care acesta a avut amabilitatea să o ofere orădenilor privind modelul Şcolii profesionale Kronstadt din Braşov.
„Este un model care funcţionează. Este un model, din păcate, prea puţin răspândit în România. Acesta este şi motivul pentru care noi suntem acum aici şi vrem să creăm în toate oraşele importante o astfel de formă de învăţământ, singura soluţie pentru dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate. Nu va veni niciun investitor fără ca să existe personal calificat. Ne-a bucurat foarte mult deschiderea pe care am găsit-o la Bihor, pentru că succesul acestui proiect se bazează pe parteneriatul dintre mediul economic, cu autorităţile locale, în cazul acesta Consiliul Judeţean Bihor şi Inspectoratul Şcolar”, a declarat Werner Braun, preşedintele Clubului economic german din Braşov.
Infrastructura necesară pentru prima şcoală profesională de tip dual din judeţ va fi asigurată în clădirea Şcolii profesionale din localitatea Cadea, un campus reabilitat cu cinci milioane de euro, ce deţine ateliere, cămin, spaţii de lucru, bază sportivă etc.
În etapa următoare se va înfiinţa un ONG care va avea ca obiectiv să înfiinţeze şi să dezvolte şcoala profesională. Autorităţile judeţene vor asigura partea de infrastructură, iar mediul economic, investiţiile necesare în echipamente etc. Proiectul ar urma să fie demarat în anul şcolar 2018-2019, prin colaborare cu Inspectoratul Şcolar.
Vor fi înființate încă două școli profesionale în sistem dual
Pasztor Sandor a precizat că, pe lângă şcoala de la Cadea, aflată lângă viitorul parc industrial Săcueni, se vor înfiinţa alte două şcoli profesionale în apropierea altor două parcuri industriale, din Aleşd şi Beiuş.
„Va fi un sistem construit pe cerinţa pieţei şi a firmelor din acest ONG. Prima specializare va fi cea a sudurii, unică în ţară, pentru că există o deficienţă imensă pe piaţă, dar ne gândim deja şi la domeniul construcţiilor de maşini”, a mai spus acesta potrivit sursei citate.
Sursă foto: www.ziuaconstanta.ro
(0 vizualizari)
Post-ul Prima şcoală profesională în sistem de învăţământ dual pentru sudori va fi înființată în județul Bihor apare prima dată în Pedagoteca.
