Liderii statelor UE au hotărât o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului. România a primit asigurări, în același document, că statele membre și Comisia vor lua ”de urgență măsuri pentru a veni de exemplu în sprijinul nostru în cazul în care se întrerupe alimentarea pe calea Mării Negre”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
După Summit, Președinția remius cu un comunicat care sugerează ceva pe această temă. „Preşedintele României a exprimat preocuparea faţă de evoluţiile din teren, atât în ceea ce priveşte securitatea, cât şi situaţia umanitară din estul şi sudul Ucrainei, arătând că riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creştere, iar eforturile comune la nivel european ar trebui să se concentreze în continuare pe acordarea de asistenţă, dar şi pe oferirea unui răspuns adecvat la implicaţiile complexe ale conflictului militar, inclusiv cu privire la repercusiunile asupra securităţii energetice şi alimentare”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Bulgari și Ungaria, exceptate pentru moment
Sancțiunile nu vor viza și importurile de țiței prin conductă, pentru că altfel Ungaria, care spune că este puternic dependentă de livrăile rusești, nu ar fi susținut embargoul.
Sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate, a anunţat marţi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Acest calendar va fi stabilit imediat ce vor fi adoptate oficial sancţiunile, ambasadorii statelor membre UE având ca obiectiv adoptarea în această săptămână, după ce liderii blocului comunitar au fost în principiu de acord cu sancţiunile, la reuniunea de luni.
Bulgarie este într-o situație similară cu a noastră, fără alimentare pe conductă, dar are o singură rafinărie, controlată însă de grupul rus Lukoil. Ea va fi scutită de embargou până la finalul lui 2024, a declarat marți premierul bulgar Kiril Petkov reporterilor la Bruxelles.
România și mica, dar problematica dependență de Rusia, nu și de țițeiul ei
Chiar dacă România importă 70% din necesarul său de țiței și are pe teritoriul său o rafinărie deținută de o companie din Rusia, Rusia nu este prima sursă de import. Potrivit datelor statistice, în 2020 (an marcat de pandemie, care a condus la o reducere a consumului), Kazahstanul a fost (și a rămas, de atunci) cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, cu 51% din cantităţile importate, petrol care este consumat, evident, în cea mai mare parte de rafinăria, Petromidia. Rusia vine circa o treime din importul de petrol românesc.
Kazahii trimit petrol către Petromidia prin porul rusesc Novorosiisk
Toate importurile de țiței și de produse rafinate ale României se fac exclusiv pe cale maritimă (nu și prin conductă, pentru că nu suntem legați la niciuna, a exista un proiect vechi de 20 de ani, Constanța-Trieste, care nu s-a mai realizat). Vasele descarcă petrolul pe coasta Mării Negre, la terminalele din Constanța (Oil Terminal) și Midia (Rompetrol).
Problema noastră este că Rompetrol aduce țițeiul pentru rafinăria Petromidia folosind două petroliere care traversează încontinuu Marea Neagră, între Midia și portul rusesc Novorosiisk. Terminalul marin din Novorossisk este capătul vestic al unei mari conducte de petrol, prin care se transportă peste 2% din țițeiul mondial.
Conducta, operată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), cu o lungime de 1.500 km, leagă marile câmpuri petroliere din zona caspică de Marea Neagră. CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil.
Prin CPC ajunge marea parte a țițeiului kazah spre piețele occidentale și, din câte știm, tot de la Novorosiisk ajunge și petrol pentru rafinăria Lukoil din România.
Așadar, dacă rușii ar dori să retalieze la embargoul petrolier al UE, ar putea prelua controlul asupra terminalului și, la limită, l-ar putea închide, privând de țiței cea mai mare rafinărie din zona noastră, și nu numai. Într-o situație asemănătoare s-at putea găsi și Bulgaria. Întâmplător sau nu, din cauza unei furtuni la Novorosiisk care a cauzat avarii, două dintre cele trei terminale la care se alimentau petroliere au fost oprite temporar în martie, la o lună după începutul războiului, iar reprezentanții companiilor occidentale care sunt acționari la CPC nu au putut face propriile inspecții pentru a confirma avariile
