Prosumatorii produc mai multă energie decât centrala de la Cernavodă, a declarat ministrul Energie, Sebastian Burduja, într-un interviu acordat PRESShub. Demnitarul consideră că, în acest moment, putem vorbi de un adevărat „fenomen al prosumatorilor”, români care și-au montat panouri fotovoltaice pe case.
„Vorbim de un fenomen, într-adevăr. În 2021, aveam 20.000 de prosumatori. Ultimele date ale ANRE, și n-au închis încă anul 2023, arată că s-au ajuns deja la peste 100.000 de prosumatori. Iar puterea instalată depășește undeva la 1.200-1.300 de megawați.
Se pare că la final de 2023, când vor trage linie, vor găsi 110-120.000 de prosumatori, cu 1.500 de megawați.
Asta înseamnă o putere instalată mai mare decât centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă”, a declarat Sebastian Burduja.
Prosumatorii produc mai multă energie decât companiile de producție
Creșterea numărului de producători individuali de energie electrică înseamnă trei mari avantaje pentru România: decarbonizarea, digitalizarea și descentralizarea producției.
„Este vorba de energie verde și suntem în proces de decarbonizare a economiei românești și a sistemului energetic. Vorbim de digitalizare: un prosumator are aparatura necesară pentru a transmite date practic în timp real, legate de consum, de eventuală producție, injecție în rețea.
Și categoric vorbim de un sistem descentralizat, deci al 3-lea D, care completează un sistem energetic modern.
Descentralizare înseamnă o reziliență mai mare și un grad de autonomie mai mare la nivelul fiecărui român care alege să-și instaleze panouri fotovoltaice”, a menționat Sebastian Burduja.
Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit
Cum se rezolvă blocarea prosumatorilor
Totuși, dincolo de aceste declarații optimiste, rămâne problema sistemului național, care de prea multe ori blochează transferul de energie electrică de la prosumatori. Mulți se plâng că nu pot folosi panourile fotovoltaice, nici măcar pentru consumul propriu, pentru că acestea sunt blocate din cauză că rețeaua națională nu mai acceptă noi infuzii.
Sebastian Burduja justifică situația pe de o parte prin faptul că în alte țări este mai rău. Pe de altă parte, ministrul Energiei recunoaște că este nevoie de investiții, pe care ar trebui să le facă operatorii de energie.
„Există state care au trecut printr-o cale similară, Ungaria este exemplu de lângă noi. Au ajuns în situația în care nu au mai putut acomoda prosumatori în rețea.
Îți montezi panouri solare în Ungaria, pe casa ta, dar nu poți injecta în rețea, e doar pentru consumul propriu.
Sunt zone și zone România. În principal, aici vorbim de rețeaua de distribuție a energiei electrice, care trebuie să acomodeze aceste injecții de energie electrică suplimentară în rețea.
Varianta corectă este cea a investițiilor. Deci, companiile de distribuție trebuie să facă aceste investiții.
Și au două surse: fie prin buget propriu, cheltuieli care sunt recunoscute ulterior de ANRE și integrate în tariful de distribuție.
A crescut ușor și în acest an acest tarif de distribuție, dar n-a crescut la clientul final. El intră în acea compensare, plafonare, și deci tot bugetul de stat practic îl acoperă, dar sunt sume mici”, a menționat Sebastian Burduja.
Prosumatorii produc mai multă energie. De unde vin banii pentru investiții
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează la o nouă perioadă de reglementare pentru operatorii de energie.
„Un nou ciclu, în care cel mai probabil se va uita cu mare atenție la tariful de distribuție și va avea opțiunea să-l crească, astfel încât să permită distribuitorilor să își modernizeze sistemele.
A doua-a sursă de fonduri vine de la Ministerul Energiei, din Fondul pentru Modernizare, unde există un apel cu alocare foarte generoasă. Vorbim de aproape 1 miliard de euro. Sunt cam 30 și ceva de proiecte depuse.
Eu am semnat 18 și până la finalul lunii februarie vom semna diferența. Deci toate proiectele din pipeline. Pot fi chiar mai multe de 30 în total, pentru că și pe perioada mandatului meu au venit în continuare distribuitorii cu astfel de aplicații”, a menționat ministrul Energiei, în interviul acordat PRESShub.
Sebastian Burduja afirmă că, după ce va fi epuizat bugetul Fondului de Modernizare, Guvernul are posibilitatea de a cere Băncii Europene de Investiții, cea care gestionează fondul, și mai departe, în comitetul statelor membre ale Fondului pentru Modernizare, unde și România are un vot, și să solicite noi fonduri.
„N-am avut nicio problemă să avizăm astfel de solicitări anterior, tocmai pentru că vorbim de energie verde, vorbim de un sistem descentralizat, vorbim de ceea ce înseamnă, de fapt, viitorul energiei, nu doar în România, ci peste tot în Europa și în lume”, a menționat demnitarul.
De ce prosumatorii produc mai multă energie decât companiile de profil
Există într-adevăr efervescență a montării de panouri fotovoltaice și de soluții verzi la persoanele fizice, dar lucrurile nu stau la fel de bine și în zona persoanelor juridice, a companiilor care produc energie verde. Există, se mișcă un luc mult mai lent.
Capacitățile instalate de consumatori în 2023, de exemplu, sunt mai mari decât cele create de companii.
„Cu siguranță este o chestiune de scară: una este să-ți montezi câteva panouri fotovoltaice deasupra casei și alta este să dezvolți un parc fotovoltaic sau un parc eolian de sute de megawați. Înseamnă cu totul alte avize, înseamnă proceduri într-adevăr mult mai complicate.
La eoliene, vorbim și de avizul Autorității Aeronautice, și acolo au existat anumite blocaje și am reușit să le mai rezolvăm. Deci, e o procedură îndelungată, necesarul de finanțare este mare, sunt investitori care vin în general cu capital propriu. Dar și aici eu mă aștept la rezultate foarte bune în următorii ani și mă bazez pe niște cifre.
Pe de o parte, dacă e să comparăm 2022 cu 2023, ce s-a pus efectiv în funcțiune, constatăm că în 2023 s-a pus în funcțiune o capacitate instantă de 10 ori mai mare decât cu un an înainte, undeva la 620 de megawați față de 67, ceva de genul acesta.
Deci am văzut un progres anul trecut. Ce am mai făcut noi anul trecut este că am încheiat apelul de la investiția 1 din PNRR.
Am avut de făcut 950 de megawați și am reușit să semnăm contracte pentru aproape 1.700 de megawați”, a precizat ministrul Energiei.
Mai multe investiții în 2024
Sebastian Burduja afirmă că se așteaptă ca, în 2024, să fie depășite investițiile făcute anul trecut.
„Acuma, din Fondul pentru modernizare, avem un apel similar cu ce a fost pe PNRR și el se va lansa în jurul datei de 1 martie. E în consultare publică ghidul și așteptăm feedback de la IMM-urile românești care vor fi eligibile. Bugetul este de 500 de milioane de euro.
Deci, mă aștept să semnăm tot undeva la 2.000 de megawați. În general, un parc fotovoltaic, mai ales, nu durează mai mult de 2 ani de zile să fie pus în funcțiune. Și la parcurile eoliene discutăm de un calendar de timp similar.
Deci, iarăși, încă 2.000 de megawați din fondul pentru modernizare.
Mai e un lucru foarte important și se numește contracte pentru diferență. Ce înseamnă asta? Înseamnă că statul român, pe modelul altor state din lume, intră într-un acord cu un investitor privat și în urma unei licitații competitive, setează un preț la care cumpără energia electrică timp de 15 ani de zile.
Atunci când prețul în piață este sub acest preț pe care statul român îl setează, statul român pune diferența. Când prețul în piață este peste prețul setat, atunci investitorul plătește statului român diferența de profit.
Și asta setează practic un orizont de timp predictibil, cert pentru un investitor care știe să-și facă un business plan pe 15 ani de zile.
În 2024 și 2025, prin acest mecanism de contracte pentru diferență, mecanism finanțat tot din Fondul pentru modernizare cu 3 miliarde de euro, noi vom scoate la licitație o capacitate totală de 5.000 de megawați, solar și eolian.
Cred că sunt 3.000 solari și 2.000 de megawați eolian. Deci iar se adaugă la tot ceea ce înseamnă producția de energie verde în România”, a afirmat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în interviul pentru PRESShub.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
