Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat sâmbătă seara la Tel Aviv şi în alte oraşe israeliene, pentru a 22-a săptămână consecutiv, pentru a protesta împotriva controversatului proiect de lege privind reformă justiţiei al guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu, informează AFP.
Protestatarii se adună săptămânal din ianuarie pentru a denunţa reforma promovată de guvernul Netanyahu, unul dintre cei mai de dreapta din istoria Israelului, care este şi ţinta criticilor protestatarilor.
Premierul a anunţat pe 27 martie o pauză pentru acest proiect pentru a da o „şansă […] dialogului”, dar mobilizarea împotriva reformei rămâne puternică, asemenea criticilor la adresa premierului Netanyahu, inculpat pentru corupţie într-o serie de dosare.
Poliţia nu oferă cifre oficiale despre demonstraţii.
Potrivit presei israeliene, aproximativ 100.000 de protestatari s-au adunat la Tel Aviv, o cifră semnificativă pentru cele peste nouă milioane de locuitori ai ţării. Demonstranţii, fluturând steaguri israeliene, au blocat autostrada Ayalon în ambele direcţii.
Vineri seara, câteva sute de israelieni s-au adunat în faţa reşedinţei private a premierului Netanyahu din Cezareea, la nord de Tel Aviv. Manifestaţia, descrisă ca fiind „neautorizată” de către poliţie, a fost marcată de incidente violente cu poliţia şi de cel puţin 17 arestări.
Israelul are în teste o armă laser
„Continuăm să demonstrăm pentru a le arăta că, deşi au luat o pauză de la reformă, noi rămânem mobilizaţi şi nu vor putea să adopte legi pe ascuns”, explică Ilit Fayn, un stomatolog în vârstă de 55 de ani, care a participat la mitingul organizat la Tel Aviv sâmbătă seara.
„Este foarte important pentru noi să eliminăm posibilitatea ca Israelul să devină o dictatură”, a declarat Arnon Oshri, un fermier în vârstă de 66 de ani.”Acest guvern corupt este plin de nelegiuiţi… poporului evreu i-a luat 2000 de ani să aibă un stat, nu-l putem pierde din cauza unei bande de de fanatici”, a adaugă el.
Guvernul consideră că reforma sistemului judiciar urmăreşte, printre altele, reechilibrarea puterilor în stat prin reducerea prerogativelor Curţii Supreme, pe care executivul o consideră politizată, în favoarea Parlamentului. Criticii săi însă cred că această reformă riscă să deschidă calea spre o derivă autoritară.
