UPDATE1: Președintele a precizat că ”reprezentanţii partidelor au avut discuţii tehnice care au identificat vreo 60-80 de măsuri posibile pentru reducerea deficitului pe care le-au listat”.
UPDATE: Aflat la Chișinău, preşedintele Nicuşor Dan a declarat că tăierea unor cheltuieli inutile, comasări de instituţii, re-eşalonarea unor investiţii şi abia în cele din urmă de eventuale creşteri de taxe. ”Sper să ajungem cât mai puţin în partea de taxe”, a mai spus Nicuşor Dan.
”Această comisie a partidelor, care foarte probabil vor forma guvernarea, are o ierarhie de priorităţi. Mai întâi vorbeşte de tăierea unor cheltuieli inutile ale statului, după aceea vorbeşte de comasări de instituţii, după care vorbeşte de re-eşalonarea unor investiţii, astfel încât sarcina lor să meargă dinspre 2025 către 2026 şi abia în cele din urmă vorbeşte de eventuale creşteri de taxe”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, la Chişinău.
Știre inițială
Discuțiile dintre partide privind măsurile pentru reducerea deficitului bugetar devin tot mai tensionate, în contextul în care PSD propune un pachet fiscal cu taxe și impozite noi, dar rămâne reticent față de reforme structurale în cheltuielile statului, mai ales în zone sensibile politic.
Potrivit unor surse din partid, PSD ar vrea ca noul pachet să includă:
- impozit de 10% pe câștigurile de pe bursă
- impozit de 20% pe veniturile din jocuri de noroc
- impozit progresiv pe venitul global, cu prag de 17.400 lei brut și cote între 16%-20%
- contribuție de sănătate (CASS) de 10% aplicată doar pensiilor peste 4.000 de lei (sau eventual 3.000 de lei)
În schimb, PSD respinge categoric taxa pe tranzacțiile bancare, considerată inacceptabilă.
Ce rămâne neatins: cheltuielile cu camarila de partid și pensiile speciale
Deși partidul susține că deficitul s-ar putea reduce parțial și prin „restructurări” și „prioritizarea investițiilor”, măsurile concrete de reducere a cheltuielilor sunt limitate:
- se propune doar o reducere de 0,5% din PIB prin scăderea cheltuielilor de personal, adică circa 5% din masa salarială din sectorul bugetar
- nu sunt asumate tăieri semnificative în aparatul de stat, acolo unde în ultimii ani au fost realizate numeroase angajări pe criterii politice
- nu există angajamente clare privind eliminarea pensiilor speciale sau plafonarea veniturilor foarte mari din sistemul de justiție
Astfel, în timp ce pentru populația activă și pentru anumite categorii de pensionari se propun taxe suplimentare, privilegiile din aparatul de stat rămân în mare parte protejate.
Combaterea evaziunii — o miză declarativă
Pe zona combaterii evaziunii fiscale, PSD propune un mecanism prin care conducerea ANAF să fie numită pe criterii de performanță, cu ținte clare de colectare — un plus de 1,5% din PIB anual. Nerealizarea acestor obiective ar duce la înlocuirea conducerii. Este de văzut însă dacă această intenție va fi pusă în practică și dacă ANAF va fi lăsată să funcționeze independent de influențe politice.
Divergențe politice și negocieri complicate
PSD și USR au divergențe mari pe conținutul reformei fiscale. În timp ce PSD ar accepta, în principiu, o guvernare alături de USR, liderii social-democrați susțin că pot guverna și fără acest partener, dacă diferențele nu vor putea fi depășite.
Vezi și PSD propune o taxă de solidaritate pe veniturile mari şi foarte mari
Un pachet fiscal cu dezechilibre evidente
PSD evită cu grijă reformele în acele zone ale bugetului public unde se regăsesc interesele clientelei de partid:
- angajați în aparatul de stat supradimensionat
- pensii speciale și venituri nejustificat de mari în sectoare precum justiția și administrația centrală
În schimb, propune o creștere generalizată a poverii fiscale asupra populației active și a micilor investitori.
Afirmațiile vagi și lipsa dovezilor: În declarațiile din partid, se vorbește despre reduceri prin „restructurări” și „optimizări” — termeni foarte generali, fără o listă clară de măsuri sau un calendar asumat. Acest lucru ridică semne de întrebare privind voința reală de a reduce cheltuielile nejustificate ale statului.
