Kremlinul este pe cale să piardă războiul din Ucraina. Dar ce-ați zice dacă l-ar câștiga pe cel din România? Un război fără drone iraniene, fără bombardamente și fără gropi comune. Un război purtat cu mijloace perfide ale minciunii și manipulării.
Când a declanșat invadarea Ucrainei, Vladimir Putin a vrut să oprească parcursul euro-atlantic pe care dorea să se angajeze națiunea ucraineană – a cărei existență, de fapt, o neagă. Formidabila rezistență a ucrainenilor, dârzenia și caracterul lor hotărât și sprijinul masiv din partea întregii lumi libere, din care face parte și România, zădărnicesc planurile Kremlinului. Iar ucrainenii se arată de neclintit, cu toate suferințele îngrozitoare pe care sunt siliți să le îndure.
Dar iată că, în România, unde este pace și creștere economică, unde sunt investiții și bani europeni cu nemiluita, unde oamenii se bucură de libertatea de circulație, războiul lui Vladimir Putin face progrese semnificative.
Este posibil? Da, după cum arată datele Eurobarometrului de toamnă 2022.
La întrebarea dacă apartenența la Uniunea Europeană este un lucru bun sau rău, românii se dovedesc a fi cei mai eurosceptici dintre europeni: 23% văd în calitatea de membru un lucru rău, față de 10% media europeană. Doar austriecii se apropie întrucâtva de români, cu 20%.
Un lucru e clar: mitul pro-europenismul românilor s-a prăbușit, cu toate că, de la aderare încoace, România a recuperat enorm din decalajele față de media europeană, veniturile au crescut, investițiile cu bani europeni au schimbat fața localităților.
Unele orașe, precum Sibiu, Cluj sau Oradea au devenit aproape de nerecunoscut – în sensul bun al cuvântului.
Toate acestea par însă a nu conta. Euroscepticismul românilor a crescut enorm, ieșind cu mult din media europeană. Ceea ce conduce la ideea că explicațiile sunt mai ales de natură internă. Care ar putea fi?
1. Ascensiunea AUR și a extremei drepte
AUR nu a apărut chiar din senin – fundamentaliști ortodocși, legionari, filo-ruși, ceaușiști nostalgici, adepți ai teoriilor conspirației, dacopați sau băieți violenți de la peluzele stadioanelor existau și până atunci. „Meritul” AUR este de a fi pus toate acestea la un loc și de a le da o expresie politică, pe fondul frustrărilor generate de pandemie.
Discursul AUR, cu toate fațetele lui, a devenit tot mai vizibil în societate și aceasta a dus, inevitabil, la respingerea la scară tot mai largă a Europei.
2. Un peisaj media viciat
Nicicând în România teoriile conspirației n-au fost mai prezente în mediile românești precum în anii scurși de la izbucnirea pandemiei. Un simplu zapping la talk-show-urile televizate de seară și veți regăsi toate narațiunile propagandei rusești: România și-a pierdut suveranitatea, UE sărăcește noile state membre, UE ne ia copiii și vrea să ne transforme în homosexuali, vaccinurile ucid oamenii, românii sunt sclavii străinilor, românii nu vor UE și NATO, Ucraina nu trebuie ajutată și așa mai departe.
Nu toți editorii, producătorii și realizatorii care molfăie propaganda Kremlinului sunt și agenți de influență ruși – probabil foarte puțini sau chiar deloc. Dar pur și simplu le plac astfel de lucruri, care corespund nivelului lor informațional și cultural.
În general vorbind, pentru mulți realizatori tv, felul în care funcționează Europa rămâne o enigmă de nedeslușit și atunci normal că înghit doar ceea ce cred ei că înțeleg.
La toate acestea se adaugă slăbiciunea autorității de reglementare numită CNA, care fie trece cu vederea derapajele fie reacționează prea târziu, poate și pentru că există o cantitate e minciună și manipulare atât de mare că instituția nu-i mai face față.
3. Nivelul precar de educație
Potrivit datelor Eurostat, circa 40% dintre rezidenții din România au doar opt clase. Aceasta, evident, îi face extrem de vulnerabili la teorii ale conspirației și idei simpliste.
Este o problemă de fond, care nu-și poate găsi o soluție pe termen scurt.
Pe de altă parte, valorile europene sunt prea puțin predate și dezbătute pe băncile școlilor. Mai degrabă, sistemul educațional, cu precădere în preuniversitar, rămâne dominat de un corp didactic îmbătrânit, neformat și nostalgic.
4. Prestația jalnică a partidelor mainstream
În fața unui curent antieuropean tot mai vizibil, ce fac liderii coaliției de guvernare? Apasă și ei pedala populismului, crezând că astfel vor capta voturile tot mai numeroșilor eurosceptici. Atât la PSD cât și la PNL. UDMR, care adeseori se comportă ca secția din România a FIDESZ, partidul antieuropeanului Viktor Orban, este un caz special.
Am văzut europarlamentari precum Maria Grapini, Rareș Bogdan sau Victor Negrescu reluând cu sârg teorii ale conspirației, precum interzicerea încălzirii cu lemne din 2023 sau faptul că ”UE ne interzice Crăciunul”.
Apoi, chiar politicienii declarați pro-europeni fac un mare deserviciu ideii europene prin chiar comportamentul lor – cum ar fi scandalurile de plagiat sau mușamalizarea lor. Sau suspiciunile de corupție. Sau politicile publice incoerente.
Dacă aceștia sunt „oamenii Europei” atunci mulți vor gândi că opoziția față de ei înseamnă respingerea însăși a Europei. Nu poți fi european doar în vorbe. Trebuie să fii în fapte și în comportament.
Toate acestea, separat sau împreună, slăbesc societatea românească și o vulnerabilizează în fața unei agresiuni ruse care nu se produce doar cu tancuri ci și prin otrava cuvântului.
Eurobarometrul de toamnă 2022 este un puternic semnal de alarmă că ceva merge extrem de prost în România. Că stabilitatea și perspectivele de dezvoltare câștigate odată cu apartenența la NATO și la Uniunea Europeană nu sunt bunuri dobândite pentru totdeauna. În definitiv, Europa nu este un dat, ci o activitate de zi cu zi.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articolul Putin poate pierde în Ucraina dar poate câștiga în România. Iată cum apare prima dată în Ziaristi.ro.
