Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, că nu a văzut în dosarul de candidatură al procurorului general Augustin Lazăr nicio ordonanţă de clasare, în opinia sa acest subiect fiind „lansat” în spaţiul public pentru a arăta că a existat „un pretins şantaj la preşedintele României”. De asemenea, fostul ministru al Justiției consideră că povestea privind ordonanța de clasare, deși ridicolă, „are un sens foarte important”.
„Spunem aşa – exista o ordonanţă de clasare pe care încă nimeni nu a văzut-o, care s-a dat în 2013 de Lazăr, dar e ca la Radio Erevan, nu de Lazăr Augustin, ci de Lazăr Cristian în 2013, când cetăţeanul Iohannis era primar şi asta s-a dat pentru ca în 2016 să şantajăm preşedintele. Eu nu am trimis la preşedinte aşa ceva. Ştiu că există în minister un corp de control al ministrului – poate că ar fi cazul să investigheze – (…) eu am trimis, după ce am primit avizul, dosarul la preşedintele României şi nu exista în acel dosar niciun fel de ordonanţă de clasare. Poate în realitate a existat ordonanţă. Nu ştiu, aştept şi eu să o văd, dar nu a făcut parte din această procedură. (…) Este ridicolă toată această poveste şi ridicolă fiind are un sens foarte important: sensul este ca noi să vorbim azi despre asta, în loc să ne punem întrebarea care este temeiul legal în baza căruia s-a declanşat procedura de revocare a procurorului general. Şi afirmaţia mea este că nu există temei legal”, a susţinut Raluca Prună.
Ea l-a invitat pe ministrul Toader să explice care este temeiul legal pe care îşi întemeiază declanşarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr.
Raluca Prună a adăugat că revocarea unui procuror de rang înalt „nu se face după impresiile subiective ale unui ministru”, ci în baza a trei condiţii: management ineficient, sancţionarea disciplinară sau neîndeplinirea condiţiilor de la numirea în funcţie.
„Singura condiţie pe care domnul Lazăr, procuror general, ar putea să nu o mai îndeplinească la acest moment este calitatea activităţii sale manageriale. Ministrul Toader a cerut evaluarea activităţii manageriale la Parchetul General, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Inspecţia Judiciară, care este abilitată prin lege să facă un asemenea control, a desfăşurat controlul pe tot parcursul lunii septembrie, iar apoi CSM aprobă în întregime raportul Inspecţiei Judiciare, a cărui concluzie este că managementul la Parchetul General, sub conducerea procurorului Lazăr, a fost unul eficient. Dacă managementul este eficient şi dacă procurorul general Lazăr nu a fost sancţionat disciplinar, aceasta fiind o altă condiţie pentru a declanşa revocarea – şi în fine a treia condiţie este să nu mai fi îndeplinit acum condiţiile de la numire – deci dacă niciuna din aceste condiţii nu sunt îndeplinite, eu îl invit public pe domnul ministru Toader să ne lumineze, pe jurişti şi pe nejurişti, să ne spună care este temeiul legal pe care îşi întemeiază declanşarea procedurii de revocare a procurorului general”, a explicat ea.
Potrivit fostului ministru al Justiţiei, demersurile din ultimii doi ani întreprinse de coaliţia PSD-ALDE au vizat „destructurarea şi readucerea Justiţiei la nivelul anilor ’90”.
„Ceea ce propunem noi este resetarea completă a jocului prin abrogarea – de îndată ce se va putea, vom avea pârghiile instituţionale – a experimentului judiciar pe care modificările legilor Justiţiei îl reprezintă şi întoarcerea la un proiect din 2016, care nu e al Guvernului Cioloş, ci un proiect la care s-a lucrat cu trei ani înainte de CSM-ul în funcţie la acea dată. A fost un proiect în legătură cu care CSM-ul de atunci a consultat întreaga magistratură, toate instanţele din România”, a indicat Prună.
În opina sa, „ar trebui, poate, să ne întoarcem la modelul de dinainte de 2005” în care ministrul Justiţiei nu avea niciun rol în propunerea de numire sau revocare a procurorului general şi a procurorilor de rang înalt. Raluca Prună a adăugat că propunerile de numire ar trebui făcute de Consiliul Superior al Magistraturii, care este „garantul independenţei Justiţiei” şi care poate oferi garanţiile unei proceduri lipsite de speculaţii privind o posibilă influenţa politică.
Raluca Prună era ministru al Justiţiei în 2016, fiind parte a procesului de selecţie a procurorului general al României.
De Vlad Mitu
