România se află în fața unei oportunități strategice de a-și asigura resurse vitale pentru economia modernă. Prin reciclarea eficientă a echipamentelor electrice și electronice uzate (DEEE), țara noastră ar putea obține anual două tone de metale rare, conform unei analize recente a Asociației Environ. Această inițiativă se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența de importurile de materii prime strategice, un subiect de interes major la nivel global.
Potențialul României în recuperarea metalelor rare
Analiza Asociației Environ subliniază potențialul semnificativ al României în recuperarea metalelor rare din fluxul de DEEE. Calculele arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. De asemenea, două tone de monitoare ar putea oferi 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpi fluorescente s-ar putea obține un kg de metale rare. În total, prin reciclarea DEEE, România are capacitatea de a recupera anual două tone de metale rare.
Cele mai importante cantități de metale rare se găsesc în echipamente precum: lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video. Dintre acestea, hard disk-urile și lămpile fluorescente conțin cele mai mari concentrații de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu (Y) și europiu (Eu). Smartphone-urile și computerele, pe de altă parte, se disting prin cea mai mare varietate de astfel de compuși. Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, de aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, patru tone de Eu, patru tone de Tb și 61 de tone de Y).
Ce sunt pământurile rare și de ce sunt critice?
Pământurile rare (Rare Earth Elements – REE) includ o listă de 17 elemente chimice esențiale care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în numeroase tehnologii avansate. Acestea includ: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promețiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) și Lutețiu (Lu). Ele sunt vitale pentru producția de vehicule electrice, turbine eoliene, smartphone-uri, echipamente medicale de înaltă tehnologie și sisteme de apărare.
Vezi și Taxa pe economie circulară utilă pentru a încuraja reciclarea, nu aruncarea la groapă a deșeurilor
Contextul global și european
Piața mondială a pământurilor rare este dominată de China, care deține rezerve de 44 milioane de tone, urmată de Brazilia (21 milioane), India (6,9 milioane), Australia (5,7 milioane), Rusia (3,8 milioane), Vietnam (3,5 milioane) și SUA (1,9 milioane), conform unui raport recent al United States Geological Survey (USGS). Această dependență majoră de un singur furnizor a determinat Uniunea Europeană și Statele Unite să dezvolte strategii ambițioase de asigurare a materiilor prime critice.
Eforturile Uniunii Europene
La jumătatea lunii aprilie a acestui an, Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deșeurilor electrice, cu scopul de a asigura cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE din surse reciclate. Estimările la nivel european evidențiază că, de pe continent, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy și o tonă de Tb. Această legislație face parte din strategia mai amplă a UE de a-și consolida autonomia în aprovizionarea cu materii prime critice, incluzând investiții în extracția și procesarea locală, dar și în parteneriate strategice cu țări terțe.
În ceea ce privește România, deși nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare, țara a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracția de materii prime critice, datorită resurselor geologice semnificative pentru mangan (18 milioane tone de minereu), magneziu, grafit și cupru. Aceste resurse pot contribui la securitatea aprovizionării la nivel european.
Strategii în Statele Unite și alte țări occidentale
Statele Unite ale Americii, confruntându-se cu o dependență similară de China pentru pământurile rare, au lansat o serie de inițiative pentru a-și diversifica și consolida lanțurile de aprovizionare. Administrația americană a investit masiv în explorarea și dezvoltarea de noi mine, în crearea de facilități de procesare pe teritoriul național și în parteneriate cu aliați pentru a asigura un lanț valoric al materiilor prime critice mai rezilient. Un exemplu este relansarea minelor de pământuri rare Mountain Pass din California, care a fost sprijinită prin investiții guvernamentale și private.
Alte țări europene, precum Germania și Franța, au, de asemenea, strategii proprii pentru a-și reduce dependența. Germania, un gigant industrial, se concentrează pe cercetare și dezvoltare pentru tehnici noi de reciclare și pe eficientizarea utilizării materiilor prime, în timp ce Franța a inițiat proiecte de cartografiere a resurselor subterane și de dezvoltare a tehnologiilor de extracție ecologică. Aceste eforturi comune subliniază o tendință globală de a privi reciclarea DEEE și exploatarea sustenabilă a resurselor drept piloni esențiali pentru securitatea economică și tehnologică.
Provocări și perspective
În prezent, doar 1% din cererea globală de metale rare este acoperită din reciclarea deșeurilor electrice. Analiza Environ subliniază că, exceptând litiul (Li) și germaniul (Ge), mai multe materii prime critice – în special pământurile rare – sunt dificil de recuperat din deșeurile electronice. Acest lucru se datorează complexității tehnologice, costurilor ridicate și volumului mare de DEEE care nu ajunge în procesul de reciclare.
Cu toate acestea, reglementările europene, alături de inițiativele naționale și internaționale, creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea infrastructurii de reciclare și pentru inovații tehnologice în domeniu. România, prin îndeplinirea țintelor de colectare și prin valorificarea inteligentă a DEEE-urilor, poate deveni un actor important în economia circulară europeană, contribuind la securitatea aprovizionării cu metale rare și la o dezvoltare economică sustenabilă.
