Hale industriale transformate în galerii de artă sau cluburi de noapte, grajduri care au devenit locuinţe sau restaurante, fabrici convertite în apartamente sau lofturi, majoritatea cu un ambient în stil industrial – reconversia spaţiilor face apel la inventivitatea şi originalitate pentru a obţine rezultate deosebit de spectaculoase.
Poate cea mai ”clasică” reconversie este cea a podurilor caselor vechi care, amenajate în stil eclectic, se pot transforma în lofturi spectaculoase.
Anexele caselor tradiţionale, cum sunt grajdurile, şurile (a se vedea Muzeul “Aurel şi Maria Avramescu” din Otopeni, un cămin cosy realizat dintr-o şură bănăţeană în anii comunismului) sau magaziile, atât cele cu structură de rezistenţă din lemn dar mai cu seamă cele cu pereţi din cărămidă, pot fi amenajate şi aduse la situaţia de a fi locuite.
Cu un proiect de arhitectură inovativ se pot transforma chiar în reşedinţe spectaculoase. Desigur sunt şi dezavantaje.
Legat de existenţa unui proiect care să conducă spre o organizare interioară astfel încât să acopere toate funcţiunile unei case.
Vezi și SHARP KC-G40EUW, ajutorul tău după efortul depus la sală
La noi, reconversia vilelor interbelice în restaurante (Casa Elena Lupescu, Casa Assan etc. sau chiar în spaţii hoteliere Vila Ion Moscu) sau de birouri este deja un fapt banal.
Chiar dacă, deseori, rezultatele sunt mulţumitoare, rămâne totuşi regretul că păstrarea destinaţiei iniţiale, cu ambientări pe măsură, ar fi fost ideală.
În multe ţări din Occident, locaşele de cult nu mai sunt vizitate suficient de către enoriaşi. Cheltuielile de întreţinere sunt mari.
Vezi și Cîțu: Credincioșii vor putea sta și în biserică la slujba de Înviere
În această situaţie, unele primării au vândut construcţiile şi acestea au fost transformare în locuinţe sau hoteluri. Construcţia solidă, stilul impunător, locaţia specială situată deobicei în centru sau pe o înălţime dominantă, lipsa unor vecinătăţi în apropiere, curţile şi grădinile generoase, sunt tot atâtea motive puternice care pot sta la baza deciziei de transformare a acestor clădiri în case de locuit sau având alte destinaţii.
În fotografii se prezintă reconversia bisericii locale din satul Frelighsburg, Canada.
Un interesant exemplu privind reconversia spaţiilor este oferit de oraşul Köln.
În anul 1985, arhitectul Konrad L. Heinrich a început transformarea turnului de apă din oraş într-un hotel, reconstrucţia fiind finalizată în 1990.
Rezultatul este unul deosebit, atât la exterior, cât şi la interior, datorită formei rotunde şi structurii integrale din cărămidă. Forma clădirii a impus-o pe cea a ferestrelor, care sunt foarte înalte şi rotunde.
La interior, holurile şi camerele au decoruri exclusiv din cărămidă.
Deasemenea forme atipice, rotunde, ce prezintă un interes sporit, mai ales datorită jocului de lumini.
În centrul oraşului, o catedrală este acum hotel, parterul găzduind şi un concept store. Arhitectura conferă spaţiului nou creat o eleganţă aparte, mai cu seamă că este combinată cu lucrări de artă modernă.
Inspirându-se după exemplul realizat în Koln, în anul 2018, și turnul de apă din Hamburg – Schanzenturm a fost transformat în hotel. Era cel mai mare turn de apă din Europa.
Articol scris de Ion Diamandi, lifeandstyle.ro
