Relansarea retailului, turismului şi susţinerea IMM-urilor sunt principalele măsuri luate în toată Europa pentru repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă, iar strategia României nu face excepţie, relevă o analiză realizată de consultanţii Colliers International, preluată de Agerpres.
„Printre priorităţile guvernelor, retailul, turismul şi IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor, dar şi amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau anularea penalităţilor pentru întârzierile de plată, şi se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieşirea din starea de urgenţă. Multe ţări europene se află deja în a doua etapă de evoluţie a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieşire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre ţările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieşire din starea de urgenţă la nivel naţional, pe etape, multe axate pe retail, turism şi IMM-uri”, se arată în comunicatul transmis joi de Colliers International.
În ceea ce priveşte sectorul imobiliar, majoritatea ţărilor europene şi-au concentrat strategia iniţială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum şi a repornirii sistemului de învăţământ
Potrivit analizei, concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. „Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social”, spun reprezentanţii Colliers International.
Majoritatea planurilor de ieşire din starea de urgenţă, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor şi punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit şi de înfrumuseţare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiştilor. Anumite ţări europene au în acelaşi timp şi o strategie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ, grădiniţele fiind prioritizate în raport cu învăţământul primar şi secundar, ceea ce oferă părinţilor posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităţilor de învăţământ în toamnă.
„Foarte puţine ţări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepţia obligativităţii din multe ţări de a folosi măşti de protecţie. Ţările care au anunţat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în acelaşi timp prin mijloace de transport, pentru a menţine distanţarea socială. Cu excepţia Cehiei, graniţele naţionale rămân închise, iar călătoriile în ţară sunt restricţionate”, spune Laurenţiu Lazăr, Managing Partner la Colliers International.
Analiza arată că Germania, Austria şi Elveţia sunt printre primele care au luat măsuri de revenire a economiei, iar în aceste ţări se văd îmbunătăţiri majore privind numărul de cazuri active de Covid-19, ceea ce susţine strategia de ieşire din starea de urgenţă. Alte ţări învecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia şi Italia au început de asemenea să aplice strategii etapizate de ieşire din starea de urgenţă, chiar dacă în ritmuri şi circumstanţe diferite. Alte ţări care înregistrează o aplanare a numărului de cazuri confirmate de Covid-19 şi care adoptă măsuri pentru ieşirea din starea de urgenţă sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care Croaţia, Muntenegru, Lituania şi Letonia. Israel se alătură, de asemenea, ţărilor în această situaţie din EMEA.
Potrivit sursei citate, una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanţarea IMM-urilor, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici. În acelaşi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiţia să deţină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activităţii în martie, din cauza stării de urgenţă. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.
De asemenea, autorităţile au decis şi să acopere plata şomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susţine o parte din plata salariilor şi în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deşi cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor şi pentru companii mai mari.
„Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Preşedinte, oferă proprietarilor de spaţii imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile”, spun reprezentanţii Colliers International.
Unele dintre cele mai mari ţări europene au luat măsuri economice ample pentru a-şi proteja economia şi inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine şi buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franţa, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face faţă plăţii chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieşirea din starea de urgenţă.
