Țara este puternic susținută de Occident, iar devoalarea amenințărilor indică faptul că autoritățile au controlul situației. Schimbarea premierului la Chișinău este de natură a relansa guvernarea. În plus, noul premier are experiență în domeniul securității naționale.
Societatea moldovenească este obișnuită cu provocările și a dat dovadă de reziliență pe timpul numeroaselor crize traversate. În plus, Rusia pare să facă aceleași greșeli de apreciere a situației din Republica Moldova, ca și în cazul Ucrainei.
După ce, la Bruxelles, președintele Volodimir Zelenski a atras atenția asupra unui plan rusesc de destabilizare a Republicii Moldova, iar președinta Maia Sandu a confirmat existența acestuia, micul stat dintre Prut și Nistru a intrat în vizorul presei internaționale.
Citește și Cum au aflat procurorii că medicii folosesc pentru pacienți echipamente scoase de la cei morți
Comentatorii au înțeles repede miza, așa cum explica și cronicarul de la France Inter:
„Există două moduri de a escalada un conflict. Primul este „vertical” și constă în a folosi noi arme sau a viza noi ținte, așa cum face Vladimir Putin de câteva săptămâni, lovind orașele și infrastructura ucrainene.
Al doilea este „orizontal”: extinderea conflictului pe noi teritorii, Și asta este poate ceea ce amenință astăzi Moldova, acest mic stat din fosta URSS, vecin cu Ucraina și România a cărei limbă o împărtășește.
Este posibil acest scenariu? Sunt două întrebări într-una: Are Putin mijloace pentru a destabiliza Moldova? Și are Putin interes în destabilizarea Moldovei?
La prima întrebare, putem răspunde fără ezitare, da.
Țara este foarte polarizată și supusă unui război informațional constant. Maia Sandu a vorbit despre asta în timpul vizitei sale în Franța din decembrie.
Președintele a fost ales democratic și tocmai alegerea sa hotărât pro-occidentală îl face o țintă principală.
Care ar fi interesul lui Putin de a-l destabiliza?
Ar fi dublu: în primul rând, să „pedepsească” Uniunea Europeană pentru sprijinul său față de Ucraina. Răsturnând guvernul, Putin ar da o palmă în față acestei Europe care îl sfidează.
Dar există și posibilitatea ca Rusia să nu fi renunțat la visul său de a cuceri sudul Ucrainei și de a stabili continuitatea teritorială între Donbas, Crimeea și Transnistria.
Este clar că Putin nu ar ezita să folosească forța pentru a scăpa de Moldova dacă îi stă în cale. Europa, să recunoaștem, ar fi destul de neajutorată în fața unei asemenea escaladări”.
Protestele comandate ale oligarhului Șor
Și iată-l și pe Ilan Șor, oligarhul fugit din Republica Moldova, condamnat pentru rolul său în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar și dat în urmărire internațională, ajuns în centrul atenției.
The Guardian, citând Asociated Press, scrie că Facebook i-a permis lui Șor, să difuzeze reclame prin care îndeamnă la proteste și revolte împotriva guvernului de la Chișinău. Reclamele lui Șor, despre care se crede că s-ar afla în Israel, au fost, în cele din urmă, îndepărtate, nu înainte însă de a putea fi vizionate de milioane de moldoveni.
Pentru duminică, opoziția grupată în jurul partidului Șor a anunțat un mare miting popular, în care ar urma să se ceară suportarea integral, de către stat, a facturilor la energie din ultimele luni și alegeri anticipate.
Mișcarea pare a fi parte din planul de destabilizare ticluit la Kremlin și care ar urma a fi pus în aplicare de coloana a cincea din Republica Moldova, sprijinită de agenți infiltrați din străinătate.
Când a dezvăluit planurile rușilor, președinta Maia Sandu a vorbit, luni, 13 februarie, despre implicarea unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civil, care să întreprindă acţiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici.
Unii dintre acești diversioniști ar fi urmat să vină din țări precum Serbia sau Muntenegru. Între timp, autoritățile au oprit intrarea în țară a membrilor galeriei echipei Partizan Belgrad, cunoscută pentru facțiunile sale violente și ultranaționaliste. Astfel că meciul de la Chișinău de joi seara, din Liga Europei, dintre Șerif Tiraspol și Partizan s-a jucat cu porțile închise.
De asemenea, o delegație de boxeri muntenegreni, care urma a participa la un turneu internațional la Chișinău a fost oprită la frontieră.
Citește și: Medicul Tesloianu, reţinut azi-noapte de anchetatori.
Și totuși, ce se va întâmpla duminică, 19 februarie, la Chișinău?
Care sunt șansele ca mitingul lui Șor să aibă succes, din punctul său de vedere – adică să ducă, în cele din urmă, la răsturnarea guvernării pro-europene de la Chișinău?
Trebuie spus că situația socială este una foarte dificilă. Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări ale Europei, a trecut în ultimii ani prin crize succesive. A fost criza sanitară, care a lovit din plin în condițiile unui sistem medical slab dezvoltat și într-o țară care a reușit cu greutate să facă rost de vaccinuri, în prima fază.
A fost apoi criza social generată de afluxul de refugiați de război ucraineni – cel mai mare număr raportat la populația locală dintre toate statele Europei.
A fost și criza energetică, de fapt, parte a războiului hibrid purtat de Rusia. Începând din toamna anului trecut, Gazprom a oprit furnizarea de gaz, concomitent cu reducerea drastică a livrărilor de energie electrică de la centrala Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean. Chișinăul a fost nevoit să se aprovizioneze de pe piețele spot, la costuri enorme, resimțite în facturi.
Toate aceste crize au afectat puternic moralul unei societăți și așa puternic divizate între Est și Vest și supusă unui permanent asalt al dezinformării.
Rusia mizează pe toate acestea în încercarea sa de a răsturna prin forță guvernarea pro-europeană. Condițiile par îndeplinite, dar iată că manifestațiile organizate și plătite de Șor, încă din toamnă, nu au avut sorți de izbândă.
O societate obișnuită cu provocările
Cu toate provocările la care a fost supusă, societatea moldovenească a dat dovadă de o remarcabilă reziliență.
Republica Moldova se bucură acum de un important sprijin occidental iar devoalarea de către Volodimir Zelenski și Maia Sandu a planurilor Rusiei arată că autoritățile de la Chișinău controlează situația.
Schimbarea de guvern este la rândul ei de natură să impulsioneze reformele și să întărească actul de decizie. Mulți au speculat faptul că schimbarea a survenit rapid, sub presiunea declarațiilor președinților Zelenski și Sandu, legate de amenințările de securitate.
De fapt, înlocuirea Nataliei Gavrilița fusese avută în vedere de mai mult timp – nu pentru că ea n-ar fi gestionat situația cu onestitate. Dar guvernarea ei a fost marcată de numeroase crize care, inevitabil, au dus la uzura echipei guvernamentale.
Într-un fel, venirea la conducerea guvernului a lui Dorin Recean, fost consilier prezidențial pe problem de securitate se produce în momentul potrivit. Și este încă un argument în favoarea rezistenței Republicii Moldova.
Greșelile și aroganța Rusiei
Și mai este ceva: Rusia ar putea face aceleași greșeli în Republica Moldova precum în Ucraina: subestimarea adversarului și supraestimarea propriilor capacități.
Iată cum explică situația, într-un interviu acordat RFI România, Valeriu Pașa, manager de proiecte în Comunitatea ”WatchDog.MD”, activist civic, cercetător în domeniul politicii și al propagandei mediatice:
”Grație unor jurnaliști de investigație am putut vedea unele mostre analitice și cum arată astfel de planuri formulate de Serviciul nr. 5 al FSB-ului rus. Eu m-am bucurat foarte mult, pentru că nivelul lor de expertiză era îndoielnic. Și era combinat cu o aroganță extremă la adresa societății, ajungând să formuleze niște prezumții care nu erau deloc aplicabile pentru Republica Moldova. Sper că au rămas cu aceeași oameni incompetenți, care toacă bani.
Multe dintre aceste acțiuni se fac pentru a fi bifate. De examplu, Ilan Șor făcea și anul trecut proteste – bine, el apărea la televizor, de acolo de unde se ascundea. Aduceau câte o mie de oameni, care stăteau mai mult sub copaci.
Iar când apăreau reporterii de la agenții ruse precum Sputnik sau RIA Novosti sau de la posturi TV, imediat deveneau foarte gălăgioși și activi. Erau filmați din unghiuri potrivite, ca să pară mult mai mulți.
Am mai avut ocazia să văd și alte proteste de același tip, cu câteva sute de oameni care stăteau tăcuți în centrul Chișinăului până la venirea șefului local al partidului Șor, apoi au mers până în poarta Administrației Prezidențiale, au strigat timp de câteva minute, cât să se poată lua niște imagini pentru TV și s-au împrăștiat”, spune expertul de la Chișinău.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
