Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică, relatează CNBC.
Fondul cu sediul la Washington DC şi-a mărit uşor în această săptămână perspectivele de creştere globală, la 3,2% în 2024, şi anticipează aceeaşi creştere în 2025.
”Când facem evaluarea riscului în jurul valorii de referinţă, şansele să avem o recesiune globală sunt destul de minime. În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie. Deci, a existat o rezistenţă extraordinară în ceea ce priveşte perspectivele de creştere”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, consilier economic şi director al departamentului de cercetare la FMI, pentru Karen Tso de la CNBC, marţi, la întâlnirea grupului de la New York.
”Setul de ştiri bune” include performanţa economică puternică a SUA şi a mai multor economii de piaţă emergente, împreună cu o încetinire a inflaţiei mai rapidă decât se aştepta până de curând, în ciuda creşterii mai slabe în Europa, a spus Gourinchas.
Există divergenţe în Europa, a adăugat el, FMI şi-a retrogradat previziunile de creştere pentru Germania, Franţa şi Italia, dar le-a dus mai sus pentru Spania, Portugalia, Belgia şi Regatul Unit.
Prognozele de creştere din toamna anului trecut au trebuit să ia în considerare o instabilitate geopolitică sporită, tensiunile din Orientul Mijlociu planând asupra pieţei petrolului, în timp ce războiul Israelului cu grupul militant palestinian Hamas din Fâşia Gaza a dus la perturbări ale rutelor de transport maritim din Marea Roşi, prin atacurile maritime din partea grupării yemenite Houthi.
Toate acestea s-au combinat cu războiul în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, care a avut cel mai mare impact mai larg asupra preţurilor energiei în Europa în 2022.
Creşterea semnificativă a preţurilor petrolului pe tot parcursul anului 2024 şi perturbarea în continuare a transporturilor între Asia şi Europa ar alimenta inflaţia în 2024, a menţionat Gourinchas, ceea ce ar determina apoi băncile centrale să menţină dobânzile mai mari pentru mai mult timp şi să afecteze creşterea globală.
