Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus, arată Profit.ro.
Astfel, dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat.
Creșteri mai ample au consemnat, însă, și principalele țări din regiune cu care este comparată România – Polonia, circa 26% și Ungaria, 54% -, dar chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.
Impactul economic al noii crize se va resimți și în finanțele publice ale statelor, iar România nu se afla fiscal într-o situație prea bună nici înainte de aceste evenimente.
Pentru a asigura o datorie de 1 milion de dolari a Poloniei, este nevoie de 6.200 de dolari, iar în cazul Ungariei, de 6.980 dolari. Prima de risc pentru datoria României a atins un nivel maxim în 2009, când a trecut de 750 de puncte de bază (adică de zece ori mai ridicată decât este acum), la momentul respectiv, România aflându-se printre primele cele mai riscante 10 țări din lume.
Motivul diferenței mari, chiar și înainte de criza coronavirus, este situația dificilă a finanțelor României, cu un deficit bugetar de 4,6% anul trecut și cu așteptări ca situația să se stabilizeze dificil în următorii ani.
La final de 2018, Ungaria avea un nivel al datoriei publice de 70% din PIB
De asemenea, creșterea mai accelerată a costului îndatorării în cazul Ungariei este determinată inclusiv de nivelul îndatorării. Potrivit datelor Eurostat, Ungaria era la finele anului 2018 cea mai îndatorată dintre cele trei țări, cu un nivel al datoriei publice de 70% din PIB, Polonia se situa la circa 49%, iar România la 35%.
Polonia și Ungaria sunt văzute, însă, de investitori ca fiind economii mai dezvoltate și mai stabile față de România. Datoria unei țări poate fi asigurată împotriva riscului de neplată prin intermediul contractelor de tip CDS (credit default swap).
Intensificarea epidemiei de coronavirus la nivel global, dar în special în Europa, a determinat țările UE, inclusiv România, să adopte măsuri drastice, cu impact economic semnificativ.
Printre acestea, recomandarea către populație să adopte un comportament de „distanțare socială”, interacțiune cât mai redusă cu alte persoane sau chiar izolare la domiciliu, ar putea avea impact grav asupra economiei.
În timp ce perspectivele sunt tot mai certe că economia va suferi un șoc puternic, mai ales în sectoare precum turism sau transporturi, efectele se vor resimți și asupra finanțelor publice.
Colectarea veniturilor va fi mai slabă din cauza reducerii activității economice, dar și în contextul aprobării unor măsuri de sprijin, cum ar fi amânarea la plată a unor taxe și impozite. Concomitent, statul va fi nevoit să majoreze cheltuielile pentru a combate epidemia de coronavirus și pentru a sprijini firmele și populația să facă față acestei crize.
Citește și: BCE a anunțat un „program de scutire în faţa pandemiei” de 750 miliarde euro
