România, afectată de propunerea Finlandei pentru viitorul buget al UE. ”Președinția finlandeză a reușit să enerveze pe toată lumea”

0

Finlanda, țară care deține până la finalul anului președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut publică schița de buget a Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027. Propunerea a fost respinsă categoric de premierul portughez, în mai multe postări pe Twitter, dar și de ambasadorii celor mai multe state membre, fiind considerată ”părtinitoare” pentru că reprezintă aproape exclusiv poziția Finlandei și a altor patru state considerate radicale anti-coeziune.

 

”E imposibil de lucrat pe acest document. Reprezintă practic poziția Finlandei, Suediei, Austriei, Danemarcei și Olandei, grupul celor cinci state contributoare considerate radicale în cererile lor de diminuare a bugetului UE și mai ales a bugetului pentru coeziune”, au declarat pentru G4Media.ro surse europene.

Documentul prezentat public de președinția finlandeză prevede tăieri de fonduri pentru viitorul buget UE de la politicile de coeziune (fondurile europene dedicate statelor mai puțin dezvoltate), de la politicile de transport, energie și fondul de apărare, potrivit analizelor specialiștilor din România și a celor citate de publicația Politico.

”Propunere președinției finaldeze este o greșeală uriașă, în loc să încerce un echilibru între propunerea Comisiei Europene și cea a Parlamentului European. E o propunere împotriva majorității din Consiliul UE și împotriva Parlamentului European. Pe scurt, tot ce nu avea nevoie UE. Trebuie respinsă rapid”, a scris pe Twitter Antonio Costa, premierul Portugalia, una dintre țările care beneficiază de fonduri însemnate de coeziune.

Una dintre marile nemulțumiri ale statelor membre este alocarea bugetară de doar 1,07% din PIB-ul Uniunii Europene, în timp ce Comisia Europeană ceruse 1,11%, iar Parlamentul European – 1,3%. ”Această scădere a bugetului UE e cerută de conributorii radicali, care însă sunt și marii beneficiari ai Uniunii Europene. Grupul prietenii coeziunii, din care face parte și România, e extrem de nemulțumit de această alocare propusă de Finlanda, care înseamnă practic tăieri de la fondurile de coeziune și cele destinate agriculturii”, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.

Ce urmează. Propunerea Finlandei va fi discutată formal de liderii statelor membre UE în Consiliul European de săptămâna viitoare, unde sunt mari șanse să fie respinsă, dat fiind blocajul total din partea statelor beneficiare ale fondurilor de coeziune. O nouă propunere e așteptată de la președinția croată a UE, care începe la 1 ianuarie 2020, și e de așteptat un efort al tuturor statelor membre pentru a încheia negocierile pe timpul președinției rotative a Croației. În caz că nu se va ajunge la un compromis până la jumătatea anului, preluarea președinției rotative a UE de către Germania de la 1 iulie 2020 e văzută drept momentul optim pentru adoptarea viitorului buget, dată fiind capacitatea politică a Berlinului de a negocia un compromis cu toate statele membre.

Miza pentru România. Bucureștiul își dorește un viitor buget UE care să suplimenteze fondurile de coeziune și cele dedicate agriculturii, pentru a reduce diferențele de dezvoltare față de restul statelor membre. Negocierile se nunță însă delicate, dată fiind ieșirea din UE a Marii Britanii – un contributor net la bugetul comunitar, dar și slăbirea poziției de negociere a României din cauza slabei performanțe a guvernelor PSD în ce privește atragerea fondurilor europene.

Citește și: Raport UE: Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din uniune

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele