România, două epidemii

0

Epidemia de coronavirus pare să fie departe de a lua sfârșit, specialiștii de la noi estimând că, în România, aceasta nu a atins, încă, vârful. Ieri, președintele Klaus Iohannis a anunțat prelungirea stării de urgență cu încă o lună de zile, tocmai pentru a eficientiza și a întări măsurile luate, până în prezent, în lupta cu acest virus.

 

Dacă ar fi fost aplicate măsurile de protecție recomandate, anual, pentru epidemia de gripă sezonieră – aceleași cu cele recomandate și în cazul infecției cu noul coronavirus -, în primul rând, medicii ar fi fost mai protejați, scrie Rise Project, potrivit căreia conducerea Spitalului Județean Suceava, principalul focar instituțional, a risipit o parte din banii pe care ar fi putut să îi plătească pentru refacerea stocurilor de măști, pe „scaune directoriale”.

Nici alte spitale județene din țară nu au refăcut stocurile, în ianuarie, când măștile se găseau încă, arată un material publicat de Rise Project.

Înainte să declare oficial epidemia de gripă, Guvernul a calculat un deficit național de 1,75 de milioane de măști profesionale și a aprobat de urgență, pe 4 februarie, cumpărarea lor pentru coronavirus – la cinci zile după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat boala COVID-19 o urgență globală de sănătate publică.

Mai mult, pe 6 februarie, România a solicitat, în secret, 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, pentru lupta cu noul coronavirus; achizițiile centralizate au întârziat o lună și jumătate, până pe 19 martie, când țara noastră a cerut alte 200 de milioane de euro de la Banca Mondială.

Acesta ar fi, pe scurt, tabloul ultimelor luni.

 

Spitalul Județean Suceava

 

Spitalul Județean Suceava, principalul focar de infecție cu noul coronavirus din țară, începe să-și refacă stocul de măști de protecție abia pe 29 ianuarie 2020, când cumpără 250 de măști profesionale FFP2 (2,99 lei/bucata) și, la fel, măști de tip FFP3 (7,95 lei/bucata), pentru care plătește, în total, 2.700 de lei (circa 550 de euro). Spitalul are, însă, 233 de medici și 1.100 de asistente, iar măștile sunt de unică folosință.

Cu două zile înainte, pe 27 ianuarie, Serviciul de Ambulanță Județean Galați, cumpără 1.000 de măști de tip FFP3, cu 20.000 de lei (20 de lei/bucata), iar pe 28 ianuarie, cumpără 500 de măști FFP3 și Spitalul Județean Constanța, cu 17.500 de lei (35 lei/bucata).

A treia achiziție directă, după valoare, este cea a Spitalului Județean Cluj, care făcuse două achiziții de măști FFP3, în aceeași zi, pe 17 ianuarie (400 bucăți cu 16,55 lei și alte 300, la un preț de 21,5 lei).

Abia pe 11 februarie, Spitalul Județean Suceava încearcă să mai cumpere 500 de măști FFP3, dar compania a vrut un preț dublu și achiziția a picat – spitalul oferise tot 7,95 lei/bucată, ca în 28 ianuarie, dar a fost refuzat. A doua zi, compania mai are la vânzare doar 300 de măști, spitalul oferă același preț și achiziția pică din nou.

Astfel, spitalul se reorientează și cumpără 600 bucăți de măști tip FFP1 (cu protecție de 80%), pe 27 februarie, la prețul de 7,9 lei/bucata, cât oferise cu două săptămâni înainte pentru măștile FFP3 (cu protecție de 99%).

Mai reușește o singură achiziție de măști FFP2 (cu protecție de 95%) – 500 de bucăți, pe 22 martie, pentru care plătește acum 19 lei/bucată, dublu față de prețul la care refuzase să cumpere în februarie.

Pe 6 februarie, când e declarată oficial epidemia de gripă, Spitalul Județean Suceava mai cumpără 10.000 de măști chirurgicale (cu un leu bucata), despre care medicii spun că au un nivel de protecție împotriva virușilor de trei ori mai scăzut decât cele profesionale FFP.

“Ultimele 10.000 de bucăți!!!” – așa sună anunțul companiei care vindea măștile chirurgicale în sistemul național al achizițiilor publice (SICAP). Tranzacția cu spitalul se finalizează.

Urmează alte 22 de anunțuri similare cu ”ultimele bucăți de măști” în SICAP, unde cei care sunt înregistrați pot comanda produsele pe loc. Cumpără pe 18 februarie încă 10.000 de măști chirurgicale.

Spitalul încearcă constant să cumpere tot mai multe măști. Multe tentative eșuează. În total, a cumpărat 65.000 de măști chirurgicale, între 28 ianuarie și 22 martie.

Totodată, un medic și o asistentă de la Spitalul Județean din Suceava susțin că acolo nu s-a luat nicio măsură de limitare a epidemiei de gripă. Conducerea spitalului, însă, infirmă afirmațiile acestora și spune că nu a avut de unde să cumpere măști chirurgicale, dar că bani au fost.

De asemenea, pe 6 februarie 2020, spitalul județean acceptă o ofertă de 25 de scaune directoriale, cu o valoare de 6.200 de lei. Achiziția pică patru zile mai târziu, pe 10 februarie 2020, dar spitalul nu renunță la scaune (deși măștile se împuținau de la o zi la alta) și cumpără, până la urmă, 31 de bucăți, pe 18 februarie 2020, cu 9.765 de lei. La prima ofertă, prețul unui scaun era de 248 lei, la a doua, prețul crescuse la 315 lei. Asta după ce, anul trecut, spitalul a mai cumpărat 22 de scaune directoriale, cu peste 12 mii de lei. 4 dintre ele au costat aproape 2000 de lei fiecare.

 

Banca Mondială a aprobat, pe 7 februarie, solicitarea României pentru cele 200 de milioane de euro

 

Din ce în ce mai mulți medici din țara noastră au început să amenințe cu demisia pentru că autoritățile nu le asigură protecția minimă ca să poată trata pacienții.

La începutul lunii februarie, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) avea o evaluare a necesarului de echipamente care trebuiau să fie achiziționate rapid, însă Vasile Rotilă, președintele Federației Solidaritatea Sanitară (care a participat în acele zile la discuții cu reprezentanții Ministerului Sănătății), susține că, o lună mai târziu, “nu aveau cumpărat nimic din acest necesar”.

Mai mult, niciun oficial român n-a vorbit, până acum, despre banii împrumutați de la Banca Mondială, program extern al cărui beneficiar era DSU, scrie Rise Project.

Din corespondența cu ministrul Finanțelor reiese că Banca Mondială a aprobat, pe 7 februarie, solicitarea României, pentru cele 200 de milioane de euro, Florin Cîțu, ministrul de Finanțe, confirmând retragerea banilor, dar nedorind să discute, oficial, pe marginea acestui subiect.

Nici Raed Arafat, șeful DSU, n-a răspuns pe marginea acestui subiect, însă consilierul său,

Mihai Theodor, a precizat: “Rolul DSU în acest împrumut de la Banca Mondială este mai degrabă de expert, noi venim cu statistici și argumente prin care fundamentăm nevoia, de ce ne trebuie acei bani, noi aducem documentele. În rest, el se semnează la nivel de Guvern și chiar de președinție, din ce știu. Noi, DSU, nici nu putem să primim bani direct. De regulă, în astfel de programe cu Banca Mondială în care suntem beneficiari, banii se duc la IGSU, care e în subordinea noastră, noi facem dacă e cazul necesar de materiale, IGSU cumpără în funcție de el. Acum, pe programul ăsta de 400 de milioane, vă spun sigur că banii nu au venit la IGSU. Nici nu știu dacă banii au fost virați României. (I se spune că au fost). Chiar sunt intrigat”.

La rândul său, Marin Adrian, purtător de cuvânt al IGSU, a menționat: “Toate achizițiile pentru COVID, la care a fost parte IGSU, s-au făcut cu bani din fondul de urgență al Guvernului”.

De necesarul de achiziții din 4 februarie s-a ocupat Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), subordonat Ministerului Finanțelor, iar primul anunț de achiziții are loc pe 18 februarie 2020, pentru primele cinci loturi de echipamente de protecție – sunt exact cantitățile pe care le estimase DSU: – 1,75 milioane măști de protecție FFP2 și FFP3; – 1,75 milioane mănuși; – 1,75 milioane de combinezoane; – 1,75 milioane de viziere.

Timp de trei săptămâni, ONAC găsește doar mănuși și 38 de mii de combinezoane. Pentru celelalte reia procedura de mai multe ori, iar până pe 19 martie, ONAC încă nu avea încheiată nicio achiziție pentru măști de protecție, deși sunt principala armă a medicilor în lupta cu coronavirusul.

Tot în 19 martie, Florin Cîțu, solicită alte 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, care îi aprobă solicitarea pe 22 martie.

Cornelia Nagy, președinte ONAC, a spus: “Achizițiile centralizate prin ONAC au început odată cu Ordonanța nr. 11 din 4 februarie. Procedurile, adică, au fost demarate atunci. Luna februarie însă a fost cam moartă, nu am primit oferte și ce am primit au fost mai mult neconforme. Abia pe 15 martie s-a redeschis China și am început să primim oferte. Măști am găsit abia pe 23 martie. Absolut peste tot am căutat, noi am muncit și în februarie de la început, dar nu am avut. Noi încheiem acordurile-cadru, apoi IGSU se ocupă de plăți și contracte subsecvente, ei primesc produsele“.

În luna februarie, spitalele și alte instituții din țară au încercat să facă 549 achiziții directe cu măști FFP (2 și 3), însă doar 331 au fost realizate, având o valoare totală 1,61 milioane de lei.

Până pe 3 aprilie, 474 de cadre medicale din România erau infectate cu coronavirus, iar dintre acestea, 318 sunt din Suceava.

 

Citește articolul inițial: https://www.riseproject.ro/doua-epidemii/

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele