În data de 06 martie 2017, secretarul de stat Alexandru Potor a participat la cea de a 3524-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit).
Pe ordinea de zi s-a aflat propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru speciile pelagice mici din Marea Adriatică, precum şi un schimb de opinii ce vizează PAC după 2020, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
În cadrul Comitetului Special Agricol (CSA) din data de 27 februarie a.c. a fost pregătită agenda Consiliului din 6 martie. Președinția malteză a comunicat un document pentru reuniunea CSA având ca temă Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), în care sunt menționate și întrebările pentru dezbaterea din Consiliu.
Acestea sunt axate pe cele mai eficace căi de abordare a priorităţilor noii PAC, precum şi pe ipoteza unui exercițiu de redistribuire (reechilibrare) între primul și cel de-al doilea pilon PAC pentru a răspunde adecvat acestor priorități
Prioritățile menționate de Președinția malteză (în documentul CSA) sunt: construirea capacității de rezistență a PAC (managementul riscurilor, accesul la instrumente financiare, competitivitate și inovare etc.), răspunsul la provocările de mediu (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă), asigurarea transferului între generații (transferul de cunoștințe, instruire, reducerea poverii administrative), menținerea orientării către piață, întărirea poziției fermierilor, simplificarea PAC.
VEZI: PwC: Valoarea adăugată brută la hectar în România este de 600 euro față de 1.000 euro/ha în Europa
România susține propunerea Președinției de a iniția o dezbatere privind perspectivele Politici Agricole Comune post 2020.
România este de acord cu prioritățile prezentate de Președinție, apreciind în mod deosebit importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum şi găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.
De asemenea, România consideră că prin intermediul unor astfel de acțiuni politica de dezvoltare rurală poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.
În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la ha, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv sprijinul cuplat.
În completarea priorităților identificate de Președinție, România propune includerea și a următoarelor priorități:
-
Creșterea viabilității și vitalității zonelor rurale: prin centrarea sprijinului Uniunii pentru investiții în zonele rurale în vederea dezvoltării afacerilor, serviciilor publice și private și a infrastructurii, totodată cu accent pe crearea de locuri de muncă, creșterea economică, ecologică și favorabilă incluziunii.
„Toate acestea ar trebui să fie asigurate pentru inițiativele care încurajează o agricultură și o economie rurală competitivă și diversificată. Ne dorim ca politicile europene să fie concentrate pe promovarea calității vieții în zonele rurale și să răspundă nevoilor tinerilor din mediul rural în ceea ce privește diversificarea, locurile de muncă și facilitarea reînnoirii generațiilor”, se arată în comunicat.
Sprijinul Uniunii trebuie să consolideze legăturile rurale-urbane și să alinieze dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în concordanță cu cea a zonelor urbane.
-
Consolidarea guvernării locale în mediul rural: prin creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional și local și a grupurilor bazate pe comunitate.
Având în vedere succesul la nivel european al abordării LEADER, precum și abordările PAC 2014-2020 privind importanța Parteneriatului european de inovare pentru agricultură, este necesar ca inițiativele promovate de jos în sus la nivel local să fie implementate într-un mod mult mai eficient și inovativ pentru mobilizarea potențialului rural.
